Oriunde merge un nefumător în barurile şi cafenele din Timişoara să îşi savureze cafeaua sau ceaiul, fără să fie afectat de fumul otrăvitor de ţigară, nu găseşte. De ce? Legea nr. 349 din 2002, pentru prevenirea fumatului, a lăsat o portiţă de refugiu pentru patroni.
Nu ne interesează nefumătorii!
Deşi articolul 3 punctul 1 impune clar că „se interzice fumatul în spaţiile publice închise”, mai jos, la punctul 2c, vine portiţa de salvare: „Fumatul este permis în spaţii special amenajate pentru fumat, cu respectarea următoarelor condiţii obligatorii: să fie marcate, la loc vizibil, cu unul dintre următoarele indicatoare prin care să se indice: „Spaţiu pentru fumători!”, „Loc pentru fumat!”, „Camera de fumat!”, „Încăpere în care este permis fumatul!”, astfel încât orice persoană să poată fi avizată de faptul că numai în acel spaţiu se poate fuma. Mai mult, proprietarul poate decide dacă în barul lui, mai mic de 100 de metri pătraţi, se poate fuma sau nu. Prin urmare patronii cafenelelor din Timişoara au ales să îi favorizeze numai pe fumători şi să ignore în totalitate dreptul individului (nefumător) la un mediu nepoluat. Modalitatea este simplă. Ei afişează la intrare pe uşă: „În această locaţie se fumează!” sau „Spaţiu pentru fumători!”, dar ce facem cu nefumătorii? Răspunsul vine de la sine: „Nu ne interesează viaţa lor!”
Ce nu am mai găsit în barurile din Timişoara?
În continuare legea mai grăieşte: „Barurile, restaurantele, discotecile şi alte spaţii publice cu destinaţie similară vor delimita şi vor asigura ventilaţia spaţiilor destinate fumătorilor, astfel încât aerul poluat să nu pătrundă în spaţiul pentru nefumători. Prevederile alin. (2) nu se aplică barurilor, restaurantelor, discotecilor şi altor spaţii publice cu destinaţie similară, al căror proprietar sau manager stabileşte şi afişează avertismentul: “În această unitate fumatul este interzis!”, dar asemenea avertisment nu am găsit în barurile din Timişoara.
Tabagismul – prima cauză de morbiditate
După aprecierile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, tabagismul este pe cale să devină principala cauza de morbiditate şi mortalitate din lume. Se apreciază că în prezent există aproximativ 1.1 miliarde de fumători pe mapamond. Din acest total, aproximativ 300 milioane (200 milioane bărbaţi şi 100 milioane femei) se găsesc în ţările dezvoltate. În ţările în curs de dezvoltare fumătorii sunt de trei ori mai numeroşi (aproximativ 800 milioane), marea lor majoritate fiind bărbaţi, dar constatându-se o creştere în rândul femeilor. Per ansamblu, 30% dintre adulţi (48% dintre bărbaţi şi 12% dintre femei) sunt fumători. Fumatul reprezintă un risc major pentru starea de sănătate. El ucide 6 persoane în fiecare minut, iar un fumător din patru moare de o maladie legată de tutun. În 2002 fumatul a ucis 4 milioane de oameni, dintre care 1.2 milioane europeni. Până în anul 2020 această unealtă a morţii va ridică numărul deceselor la 10 milioane de fumători pe an. Cele mai afectate sunt ţările în tranziţie şi cele în curs de dezvoltare, datorită factorilor ce ţin de liberalizarea comerţului, de dezvoltarea comunicaţiilor şi de globalizarea industriilor transnaţionale.
