Administraţia Naţională de Recuperare a Proprietăţilor (ANRP), un fel de stat în stat, care oferă despăgubirile aşa cum vor şefii de acolo, nu cum impune legea, a fost învinsă încă odată de două timişorence Ileana C. şi Valeria J, într-un proces finalizat la sfârşitul lui 2016, la Tribunalul Timiş, după ce cazul a ajuns şi la CEDO, în vara lui 2016.
Cele două timişorence fac parte din familiile care şi-au abandonat bunurile în Basarabia şi Bucovina în perioada celui de-al doilea război mondial, ele fiind urmaşe. Ele au acte şi dovezi clare despre proprietăţile părăsite, iar dosarul de despăgubire aşteaptă de foarte mulţi ani la ANRP.
“Prin hotărârea dată Tribunalul Timiş a obligat ANRP Bucureşti să emită titlul de plată pentru clientele mele în conformitate cu articolul nr. 10 din Legea nr. 164 din 2014. Astfel, am demontat apărările ANRP cum că instanţa nu poate să interfereze în relaţia administrativă petent ANRP, prin această soluţie care are ca precedent o altă soluţie obţinută tot de Socol şi Asociaţii Timişoara, rămasă definitivă la Curtea de Apel Timişoara: cauza Itineant s.a vs ANRP, în premieră, am făcut încă un pas spre găsirea dreptăţii clienţilor noştri. ANRP va face probabil recurs însă având în vedere jurisprudenţa privim cu optimism, după care trebuie să ne emită titlul, iar în cinci zile să-l comunice Ministerului Finanţelor Publice”, a explicat avocet Alin Socol.
Din păcate cele două timişorence păgubite a avut mai multe victorii în instanţele din Bucureşti şi din Timiş, doamnele au obţinut chiar un dosar de executare silită, dar ANRP şi Trezoreria nu au vrut să le ofere despăgubirea legală, aşa cum cere legea şi a impus instanţa. Căutând false motive, aceaste două instituţii îşi permit cu aroganţă să îi umilească pe cetățenii români, urmași ai refugiaților din Basarabia și Bucovina, pentru a nu le plăti despăgubirile conform legii.
Amintim că în decembrie 2015 Trezoreria Bucureşti – administratorul banilor ANRP – a dat o lovitură aproape mortală celor două timişorence, atunci când instituţia a luat banii din contul doamnelor şi i-a dat altuia, chiar dacă instanţa Judecătoriei Sectorului I Bucureşti le-a dat câştig de cauză timişorencelor.
Iată ce motivaţie aberantă aduce Trezoreria în sprijinul deciziei sale: „În ceea ce priveşte suma, reprezentând actualizare debit şi cheltuieli de executare, Trezoreria a transmis executorului judecătoresc că a fost indisponibilizată în contul ANRP însă virarea debitelor se face în mod corect în ordinea depunerii adreselor de înfiinţare a popririi la sediul terţului poprit, lucru care nu a dat posibilitatea virării acestei sume odată cu debitele înscrise în celelalte dosare de executare. Faţă de cele de mai sus, terţul poprit Trezoreria Bucureşti nu a dat dovadă de rea credinţă, dimpotrivă rolul său activ în a da curs adresei de înfiinţare a popririi a demonstrat acest lucru. Procedarea de consemnare a sumelor cuvenite creditorilor ar constitui o acţiune discriminatorie faţă de alţi creditori care se află înaintea acesteia pe lista dosarelor de executare aflate în aşteptare la terţul poprit Trezoreria”, se arată în decizia din 23 decembrie 2015. Conform deciziei de executare silită, din decembrie 2014, Trezoreria trebuie să elibereze banii popriţi pentru despăgubire, în contul celor două doamne, dar instituţia a sfidat orice lege şi nu a vrut să respecte legea, căutând diverse motivaţii şi amânând mereu. Procesele pentru recuperea despăgubirilor legale a început în urmă cu patru ani.
