Interviu cu prof. univ. dr. Aurel Ardelean, preşedintele Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”, rector fondator
– D-le Președinte, Prof. univ. dr. Aurel Ardelean, ați participat, recent, la o prestigioasă Conferință Internațională cu tema Magna Charta Universitatum organizată de celebra Universitate din Uppsala (Suedia). Vă rog să ne oferiți câteva detalii legate de această manifestare academică europeană.
– Conferința Academică Internațională cu tema Magna Charta Universitatum organizată de Universitatea din Uppsala (Suedia), a avut ca sintagmă principală „Integritatea universitară în beneficiul societății”. La această reuniune, unică în felul ei, au participat 120 de universități de pe întreg mapamondul și a constituit un bun prilej ca rectorii și președinții de universități, alături de alte personalități științifice, să dezbată statutul actual al Magna Charta Universitatum – organism academic pe al cărui principiu se bazează conducerea universităților la ora actuală. Dezbaterile, care s-au desfășurat în plen și pe sesiuni de atelier, au fost susținute de personalități ale învățământului european și din întreaga lume, și ca exemplu aș da sesiunea intitulată „Integritate în peisajele universitare schimbătoare”, care a analizat relația dintre problemele de integritate și diversele contexte politice și sociale, modul cum se schimbă accepția integrității academice odată cu apariția unor noi structuri interesate și a unor cerințe sociale din ce în ce mai complexe asupra universităților. Anders Ekström – președintele acestei sesiuni – profesor la Universitatea din Uppsala, a arătat că, în contextul istoric actual, când diversitatea este o noțiune idealizată, ea trebuie să schimbe principiile de conducere ale învățământului în funcție de dezvoltarea economică și socială a zonei în care este situată.
– Ce alte teme au fost abordate?
– Un alt aspect al atelierelor sesiunii l-a constituit tema „Etica în învățământ și cercetare” în care s-a dezbătut rolul cercetării științifice în etapa actuală, rol bazat pe etica umană, practicat printr-un cod de conduită care se adresează atât cadrelor didactice cât și studenților. Conform principiilor actuale, cadrele academice trebuie să stabilească standarde pentru întreaga societate, prin puterea exemplului și prin studenți cu educație aleasă, care să își asume roluri importante în societate. Cei care au luat cuvântul, printre care și Kees Schuyt, președintele Consiliului Național de Integritate al Cercetării din Olanda și Eva Egron-Polack, secretarul general al Asociației Internaționale a Universităților, au subliniat rolul eticii și al cercetării științifice în dezvoltarea actuală a Universităților și au optat pentru un cod instituțional de etică în învățământul superior având ca punct central conduita cadrelor didactice și a studenților. Plecând de la aceste deziderate reprezentanții studenților au propus elaborarea unei Magna Charta Studentium internațională, întocmită de studenți pentru studenți, care până în prezent nu este generalizată în învățământul academic, propunere susținută atât de președintele Uniunii Studenților de la Universitatea din Uppsala cât și de președintele Uniunii Studenților Europeni.
O altă secțiune intitulată „Magna Charta și integritatea universitară – trecut, prezent și viitor” a abordat reperele principale ale activității acestei instituții, corelată cu dezbaterea care va avea loc anul viitor la Bologna, referitoare la principiile care guvernează la ora actuală Magna Charta Universitatum, unul dintre ele fiind acela că activitatea didactică este inseparabilă de activitatea de cercetare pentru a permite în același timp învățământului să îmbine evoluția necesităților și exigențelor societății cu domeniul cunoașterii științifice.
– Autonomia universitară este un concept extrem de des utilizat în mediul academic românesc și nu numai. A fost el abordat și la această importantă conferință?
– S-au dezbătut și probleme legate de autonomia universitară și libertatea cercetării, a învățământului și formării principiului fundamental al vieții universitare, precum și cele legate de sprijinul pe care autoritățile publice pot să-l acorde universităților locale – sprijin care se referă atât la atributele materiale, cât și cele social-umane.
– La sfârșitul acestui important eveniment academic s-a adoptat și o Rezoluție. Vă rog să ne spuneți câteva dintre punctele acesteia.
– Magna Charta Universitatum, aflată la cea de a 26-a aniversare, a făcut și o analiză a virtuților și principiilor expuse în Chartă, a eficacității aplicării acesteia ca mijloc de conducere a activităților universității și a tuturor componentelor comunității universitare. S-a analizat și s-a subliniat necesitatea creșterii valorii corpului didactic precum și reglementarea și sprijinirea statutului cadrelor didactice care să-și desfășoare activitatea potrivit principiului inseparabilității cercetării și activității didactice. În Rezoluția lucrărilor se subliniază că, la ora actuală, fiecare universitate trebuie să garanteze studenților ei respectarea caracterului specific fiecărei situații, păstrarea libertăților și condițiilor necesare pentru a-și atinge obiectivele în materie de cultură și de formare, să realizeze un schimb reciproc de documentații și informații, să contribuie la sprijinirea inițiativelor comune, a instrumentelor fundamentale, a unui progres continuu și constant al promovării științei.
– Viața politică, socială, economică pe continentul european cunoaște o rapidă transformare. Afectează acest lucru și mediul academic?
– Dr. Sijbolt Noorda, președintele Magna Charta Observatory spunea: „Charta, la ora actuală, trebuie adaptată noilor realități politice și sociale studențești, prin stimularea activității cadrelor didactice cu diferite opțiuni. E nevoie de schimbarea unor principii și actualizarea unor prevederi academice care nu mai corespund noilor realități. Unul dintre aceste principii prevede libera educație și opțiune a studenților spre democrația universitară care premerge societatea democratică”. De asemenea, s-a subliniat faptul că universitățile și societatea sunt într-o falsă opoziție, de fapt, între cele două entități existând un proces de relație continuă, iar integritatea academică se realizează în folosul societății beneficiare.
– Legat de întrebarea anterioară, la ce ne putem aștepta în viitor în acest domeniu al învățământului superior românesc, european și, am putea spune, chiar global?
– În perspectivă, universitățile vor avea noi structuri care vor promova înființarea unor multiuniversități. Se va urmări apoi deteritorializarea universităților, adică posibilitatea de extindere a universității de la centru și în alte teritorii, iar a treia premisă o constituie caracterul transnațional al universităților, adică extinderea principiului de la „Universitatea orașului la Universitățile globale”.
