Acasă Politica Dezinteres şi delegitimare: doar jumătate dintre românii care votau în ’90 mai...

Dezinteres şi delegitimare: doar jumătate dintre românii care votau în ’90 mai merg astăzi la urne

336
DISTRIBUIȚI

Prin studiul dat publicitatii miercuri, 6 mai, – "Declinul participarii la vot in Romania. Doar jumatate din participantii la vot din ’90 mai sunt astazi interesati sa voteze" <http://www.ipp.ro/protfiles.php?IDfile=56> , Institutul pentru Politici Publice (IPP) atrage atentia asupra unui fenomen ingrijorator: in Romania, de-a lungul celor 5 cicluri electorale, rata participarii la vot a scazut in medie cu 10 procente la fiecare alegere, ajungand ca in 2008 sa mai avem doar jumatate din alegatorii care participau in 1990 la alegerile parlamentare. Daca in 1990 participarea la vot era de 86%, in 1992 si 1996% aceasta a scazut la 76%, in 2000 a mai pierdut 11 procente, ajungand la 65%, in 2004 se inregistreaza o prezenta la urne de 58% iar in 2008 de doar 39%! Participarea la alegerile parlamentare, barometrul interesului general fata de politica, a cunoscut o scadere abrupta de aproape 20% fata de scrutinul general anterior. Schimbarea sistemului electoral anuntata ca o masura de potentare a increderii populatiei in clasa politica a esuat lamentabil sub acest aspect, dand istoriei recente cea mai dramatica scadere a participarii la vot intre scrutine succesive din ’90 pana in prezent.
"Intre alegeri, in toate sondajele de opinie, se manifesta degradarea increderii fata de clasa politica, institutiile si justitia din Romania. Pe acest fond, rezultatele alegerilor in viitor devin tot mai imprevizibile si, pe de alta parte, legitimitatea alesilor si a structurilor institutionalizate pe care acestia ar trebui sa le reprezinte – partidele – devine tot mai fragila", a afirmat Adrian Moraru, Director adjunct IPP si autor al studiului realizat cu sprijinul Fundatiei Friedrich Ebert (FES) Romania. In loc sa se ingrijoreze sa gandeasca solutii, mai ales intre alegeri, pentru a recupera electoratul pierdut sau pentru a-l castiga pe cel indecis, partidele tind sa devina structuri tot mai inchise si clientelare, ca un opus la adevarata implicare politica a cetatenilor. Liderii eterni din politica de la nivel national, una din cauzele fundamentale ale desprinderii de cetateni, alaturi de auto-suficienta si superioritatea cu care trateaza cetatenii pe care ii ignora intre alegeri – practici constatate astazi la majoritatea formatiunilor politice romanesti, inchid partidele pentru a-si conserva pozitiile si intari puterea. Singura solutie reala pentru a (mai) salva democratia pluralista ramane reintoarcerea partidelor catre suportul popular.
"In paralel cu aceasta, o serie de masuri tehnice si organizatorice deposedeaza de la o alegere la alta tot mai multe persone de dreptul fundamental la vot. Fie ca e vorba de alegerea unor date nepotrivite pentru alegeri, fie de interzicerea votarii in alte locuri decat la locul de domiciliu sau de lipsa unor metode de vot la distanta prin posta sau internet, Romania este in situatia de a avea peste 2 milioane de votanti care nu isi pot exercita votul. Introducerea unor masuri ferme de acces la procesul de votare poate da un nou curs participarii la vot", declara Elena Iorga, Director de programe in cadrul IPP.
In acelasi timp, un sondaj <http://www.ipp.ro/protfiles.php?IDfile=57>  realizat de IPP DATA Research in contextul prezentei cercetari releva ca 50% din cetatenii cu drept de vot ai Romaniei nu favorizeaza introducerea votului obligatoriu, in timp ce 43% sunt de acord cu obligativitatea votului. Alte cifre arata clar declinul interesului fata de alegeri: 29% considera ca de la o alegere la alta interesul lor scade si doar 11% ca el creste.
Analiza datelor oficiale rezultand din scrutinele organizate dupa Revolutia din 1989 in Romania, a cadrului legislativ si institutional, a celor mai reprezentative sondaje de opinie din ultimii ani, dar si a studiilor si analizelor din domeniu cu referire la electoratul din Romania, au condus in finalul acestei cercetari realizate de catre Institutul pentru Politici Publice in perioada ianuarie – martie 2009 la urmatoarele concluzii importante, dintre care le redam pe scurt pe urmatoarele:
1.   Cadrul legislativ trebuie adaptat realitatilor din Romania in perioadele dintre alegeri, evitandu-se modificare legislatiei incidente asupra organizarii alegerilor pe ultima suta de metri, altfel devenind mijloc de presiune politica, cu potentialul de a avantaja/defavoriza anumite partide/anumiti competitori.
2.   Reforma institutiilor mandatate sa administreze procesul electoral in Romania trebuie sa conduca urgent la decizii ferme pentru recuperarea credibilitatii sistemului politic romanesc. Modul de functionare deficitar al Autoritatii Electorale Permanente, dar mai ales neincrederea clasei politice in competentele membrilor ei, afecteaza increderea romanilor in corectitudinea organizarii alegerilor. 
3.   O serie de masuri administrative trebuie introduse pentru a reda sutelor de mii de romani privati de dreptul la vot datorita lipsei procedurilor tehnice de vot in special pentru persoanele cu nevoi speciale (persoanele cu dizabilitati) si a celor cu o mobilitate sporita (persoane care calatoresc frecvent in afara localitatii de domiciliu/in afara tarii). Dintre aceste masuri, votul prin corepondența trebuie introdus de urgența, macar pentru alegerile prezidențiale de anul acesta, pentru a nu mai priva de vot o paerte importanta a populației (IPP susține implementarea acestor masuri tehnice adaptate prezentului, respingand comentariile celor care justifica ca ar trebui amanate panala atingerea unui optim de organizare a procesului sau pana la inlaturarea oricaror suspiciuni de frauda. Daca pentru alegerile europarlamentare timpul ramas este prea scurt pentru introducerea unor masuri adecvate, consideram ca aceste aspecte trebuie reglementate inaintea scrutinului pentru alegerile prezidentiale din toamna acestui an.
4.   Partidele trebuie sa faca o foarte obiectiva evaluare interna, dat fiind ca perceptia generala indica faptul ca partidele consacrate au pierdut legatura cu alegatorii. Aceasta se datoreaza in buna masura liderilor si candidatilor, a perpetuarii sentimentului ca decizia este luata in continuare de un cerc restrans de politicieni, a proliferarii unor practici de tip „traseism politic” – oameni care au schimbat 3 sau mai multe partide detin in continuare portofolii importante – si chiar a promovarii unui comportament adesea agresiv (verbal si chiar fizic). La acestea se adauga nemultumirea generala legata de practica perpetua a neonorarii promisiunilor facute in campaniile electorale.

Comentarii

comentarii