Din cauza birocraţiei de la Bucureşti, Timişoara are staţie de epurare după opt ani

Birocraţia infernală din capitala României a făcut ca Timişoara, capitala Banatului, să aibă staţie de epurare a apelor uzate după opt ani. Dosarul a fost întocmit în 2003, iar până când firma germană de contrucţie a obţinut toate ştampilele şi aprobările de la instituţiile bucureştene au trecut ani de zile şi abia în 2011 a fost finalizată lucrarea. Aquatim a inaugurat oficial acest important obiectiv, marţi, 12 iulie, în prezenţa reprezentanţilor administraţiei timişorene şi ai autorităţilor implicate în implementarea proiectului.

51 de milioane de metri cubi de apă uzată pe an

“Preluăm apa limpede din Bega şi o deversăm tot limpede în râu”, a spus Ilie Vlaicu, directorul general Aquatim. “E un obiectiv foarte important pentru oraş, căci am inaugurat aproape 100 de ani de când avem sistem de gestionare apă, canal şi epurare. Investiţiile în apă-canal sunt fundamentale. Staţia aceasta înlocuieşte vechea staţie de epurare”, a subliniat Gheorghe Ciuhandu, primarul Timişoarei. Debitul noului obiectiv este de 51 de milioane de metri cubi de apă uzată pe an. Cantitatea de nămol extrasă este de 134 de tone pe zi. Acesta va fi utilizat pentru acoperirea fostului depozit de gunoi de la Parţa, a haldei de cenuşă CET, acoperirea depozitului de nămol dragat din Bega, poate fi depus la noul depozit ecologic de la Ghizela sau utilizat ca şi fertilizant în agricultură.
Măsura ISPA „Reabilitarea tehnologiei de epurare a apelor uzate şi modernizarea reţelei de canalizare în oraşul Timişoara, România” a avut un buget total de peste 45 de milioane de euro, din care circa 30 de milioane de euro au fost pentru reabilitarea staţiei de epurare şi peste 70% din fonduri au fost nerambursabile. În cadrul programului de investiţii pentru modernizarea staţiei a fost reabilitată treapta mecanică de epurare şi s-au construit două linii noi – una de tratare biologică şi terţiară a apei uzate (pentru eliminarea azotului şi fosforului) şi una pentru tratarea nămolului. Practic, Timişoara dispune acum de o staţie nouă de epurare, cu o capacitate maximă de preluare a apei uzate de 3.000 l/s, care poate deservi 440.000 locuitori şi corespunde cerinţelor de mediu atât din legislaţia europeană, cât şi din cea românească.

În 1774, Timişoara avea 6.718 locuitori

Vechea staţie de epurare din Timisoara a fost pusă în funcţiune la 26 octombrie 1912, acum aproape 100 de ani, fiind printre primele din ţară. Proiectarea şi execuţia lucrărilor au fost coordonate de Stan Vidrighin, de numele căruia se leagă şi primul sistem de alimentare cu apă al oraşului. Amintim că în anul 1774 a fost realizată, în imediata apropriere a primului castel de apă, o a doua instalaţie, având o roată hidromecanică montată în albia râului, care transmitea mişcarea apei la două pompe cu piston. Ele ridicau apa extrasă dintr-o fântână săpată în malul Begheiului într-un castel de apă, unde era epurată şi distribuită celor 6.718 locuitori. Este de remarcat că alimentarea cu apă realizată prin astfel de mijloace hidromecanice la Timişoara este prima ca principiu şi mărime construită pe teritoriul României. Pentru reuşita şi ingeniozitatea acestei instalaţii, simbolul ei este inclus în prima stemă a oraşului Timişoara, din anul 1781, când oraşul primeşte statutul de oraş regal liber. Simbolul este menţinut şi în stema actuală a oraşului, ca o mărturie a dorinţei de progres tehnic dintotdeauna a Timişoarei.

Comentarii

comentarii