Miercuri, 4 octombrie a avut loc în Timişoara şi la nivel naţional protestul “O zi fără avocaţi, ziua în care justiţia nu există”, organizat de Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România (CUNBR).
Manifestarea s-a desfăşurat ca urmare a problemelor şi disfuncţionalităţilor semnalate în teritoriu de către decanii barourilor de avocaţi, pentru a trage un semnal de alarmă privind modul în care funcţionează justiţia.
Dr. avocat Sergiu I. Stănilă, decanul Baroului Timiş, a explicat:
“Am decis să organizăm cea mai elegantă formă de protest pentru a nu bloca actul de justiţie, fiindcă nu putem abdica de la ideea de bază că justiţia este pentru cetăţeni, iar organele judiciare şi toţi ceilalţi care participă la acest proces trebuie să ofere un act de justiţie de calitate, fiindcă justiţia nu este nici pentru judecători nici pentru avocaţi, ci exclusiv pentru cetăţeni.
Noi am încercat să sintetizăm aceste probleme să identificăm şi câteva soluţii şi am trimis punctul nostru de vedere tuturor factorilor decizionali politici, dar şi celor care administrează justiţia”.
Documentul a fost trimis Guvernului României, Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Interne, Consiliului Superior al Magistraturii, către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Memoriul a fost trimis şi către Comisia Juridică de Disciplină, Imunităţi şi Validări a Senatului şi Comisiei Juridice de Disciplină şi Imunităţi a Camerei Deputaţilor.
De asemenea, miercuri, Baroul Timiş a organizat la sediu o masă rotundă cu invitaţi din toate instituţiile judiciare, unde s-au dezbătut posibile soluţii pentru rezolvarea problemelor semnalate.
“Am încercat să găsim şi soluţii locale, dar din păcate problemele sunt sistemice şi nu se pot identifica rezolvări pe plan local”, a concluzionat dr. avocat Sergiu I. Stănilă, decanul Baroului de Avocaţi Timiş.
Scopul protestului a fost să se iniţieze un dialog între toţi factorii decizionali şi reprezentanţii corpului profesional al avocaţilor, care să aibă ca finalitate identificarea măsurilor ce trebuie adoptate şi implementate în vederea asigurării cadrului necesar exercitării profesiei de avocat corespunzător statutului avocatului de partener indispensabil al actului de justiţie şi exigenţele cerute de necesitatea asigurării unei asistenţe juridice de calitate.
“Considerăm că multe dintre deficienţele actuale ale sistemului judiciar pot fi remediate pe baza unei conlucrări instituţionale oneste dintre toţi cei implicaţi în înfăptuirea justiţiei, cu implicarea corespunzătoare a puterii legislative şi executive, acolo unde este cazul, în sprijinul destinatarului actului de justiţie, care este cetăţeanul”, se arată în memoriul semnat de preşedintele UNBR, avocat doctor Traian Cornel Briciu.
“Sperăm la o rezolvare cât mai rapidă a acestor chestiuni ridicate de avocaţi, în caz contrar actul de justiţie afectat deja va suferi în continuare”, a mai atras atenţia avocat Sergiu I. Stănilă, decanul Baroului Timiş.
Probleme semnalate de avocaţi sunt:
Termenele îndelungate acordate de instanţe, durata exagerată a etapei scrise a procesului, soluţionarea îngreunată a majorităţii dosarelor datorată în principal numărului redus de judecători. Intervalul de circa 6 luni între momentul la care se iniţiază un anumit demers juridic şi primul termen de judecată generează nemulţumirea vădită a clienţilor şi diminuează încrederea justiţiabililor în justiţie.
Prelungirea nejustificată a procedurii de regularizare a cererilor de chemare în judecată, care deşi a fost reglementată în ideea accelerării soluţionării acestora, are un efect contrar datorită manierei defectuoase în care se aplică.
Amânarea repetată a pronunţării soluţiilor în dosare (neurmată, în materie civilă, de comunicarea hotărârii motivate) peste termenul prevăzut de Codul de procedură civilă, iar comunicarea hotărârii motivate depăşeşte frecvent durata de 6 luni;
Durata foarte mare a perioadei de derulare a urmăririi penale.
Preschimbarea termenelor de judecată pentru dosarele aflate pe rol, ajungându-se la un decalaj de peste 6 luni faţă de termenele iniţial stabilite.
Fixarea primului termen pentru dosarele nou înregistrate la un interval foarte mare de timp faţă de data înregistrării cererii.
Inexistenţa unei aplicări unitare a procedurii de normare a activităţii, ceea ce lipseşte de previzibilitate actul de justiţie.
Neindicarea unui reper temporal până la care urmează a fi realizată analiza CSM, deşi prin Hotărârea CSM nr.2040/13 iulie 2023 se arată că normarea muncii la 40 dosare/lună reprezintă o măsură temporară, până la efectuarea unei analize referitoare la volumul optim de activitate al judecătorilor.
Valoarea excesivă a taxelor judiciare de timbru în unele situaţii (în special procesele de partaj), care în multe situaţii împiedică sau descurajează părţile să iniţieze demersurile judiciare.
Ineficienţa practică a legislaţiei ajutorului public judiciar, aceasta nefiind corelată cu realităţile economice din prezent. Actualul sistem nu permite justiţiabililor care au nevoie de asistenţă juridică să acceadă la aceasta.
