Boala arterială periferică (BAP) este consecinţa aterosclerozei arterelor mari situate distal de arcul aortic – atenționează medicii specialiști de la Clinica de Chirurgie Vasculară din cadrul Spitalului Județean Timișoara.
Dr. Mircea Popițiu, medic chirurg specialist, a explicat că în ciuda percepţiei cvasigenerale că termenul de boală arterială periferică se referă numai la arterele membrelor inferioare, acesta face referinţă de fapt și la ateroscleroza arterelor membrelor superioare, care este mai rară, ca și la celelalte artere periferice (noncoro- nare). Îngustarea progresivă a vaselor arteriale conduce la instalarea stenozelor, cu scăderea fluxului sanguin și apariţia fenomenelor de claudicaţie intermitentă.
Numai aproximativ 10% dintre pacienţii cu BAP prezintă claudicaţie intermitentă clasică. Aproximativ jumătate dintre pacienţi au durere atipică la nivelul membrelor inferioare, iar în jur de 40% sunt asimptomatici (1). Frecvenţa BAP a membrelor inferioare este corelată puternic cu vârsta, fiind rară înaintea vârstei de 50 de ani și crescând paralel cu vârsta.
Un studiu desfășurat în Germania a găsit la bărbaţii cu vârsta între 45-49 de ani o prevalenţă a BAP simptomatice sau asimptomatice a membrelor inferioare de 3,0%, iar la cei cu vârsta între 70-75 ani de 18,2% (1). La femeile între 45-49 de ani, același studiu a găsit o prevalenţă de 2,7%, iar la cele între 70-75 ani de 10,8% (1).
Factorii de risc pentru BAP sunt vârsta înaintată (peste 70 de ani), fumatul, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, dislipidemia, insuficienţa renală (rata filtrării glomerulare < 60 ml/ min/1,73 m2) (2-4). Dintre aceștia, fumatul și diabetul se asociază cu cel mai mare risc relativ de BAP a membrelor inferioare.”, a explicat dr. Mircea Popițiu, cadru didactic la UMF Timișoara.
