Primarul Caransebeșului a propus, cu mai mult timp în urmă, achiziționarea, printr-un proiect european transfrontalier, a unor drone pentru salvare în munți. Marcel Vela însuși a căzut cu un elicopter în Masivul Țarcu
Un tragic eveniment aviatic petrecut în aceste zile i-a dat dreptate primarului Caransebeșului, Marcel Vela, vicepreședintele PNL, care a inițiat un proiect european transfrontalier, menit a achiziționa un număr de trei aparate de tip dronă, destinate observațiilor aeriene, salvării de vieți omenești, dar și monitorizarea zonelor împădurile, a lizierelor drumurilor și a altor asemenea utilități. Este vorba, nu numai de granița comună cu Serbia, dar mai ales de faptul că județul Caraș-Severin este prin excelență unul montan. Tragedia din decembrie 2008, atunci când doi meteorologi din Țarcu, soț și soție, au dispărut în decembrie pe munte și au fost găsiți abia în mai, decedați, dar și alte evenimente cu răniți sau persoane rătăcite în masivele montane vorbește de la sine de necesitatea unei monitorizări aeriene moderne. Inițiativa lui Marcel Vela a fost ironizată din plin la televiziunea națională, de un realizator care n-a înțeles sau n-a vrut să înțeleagă nimic, afirmând că dronele lui Vela ar monitoriza sărăcia lucie de la Caransebeș (ceea ce nici măcar nu e adevărat, Caransebeșul anunțând deja alte două noi investiții, acum, la începutul lui 2014). Cât despre drone, ele urmau să fie achiziționate printr-un proiect în valoare de peste 1,2 milioane de euro, bugetul de stat urmând să suporte aproape 161.000 de euro iar bugetul local, aproape 25.000 de euro. Vehiculele aeriene fără pilot au funcționalități multiple, precum control computerizat al navigației, navigare în locații consecutive, sonar pentru altitudine joasă, revenire automată la punctul de plecare dacă se pierde contactul cu baza, menținerea poziției GPS, focalizare pe obiectiv. Ele suportă hărți cum ar fi Google Maps sau alte variante, inclusiv militare. Ele ar fi dotate cu senzori precum accelerometru, magnetometru, senzor de presiune barometrică, senzor de temperatură, sonar acustic, receptor GPS, echipament de filmare video pe timp de zi și de noapte. Viteza lor de croazieră e de șase metri pe secundă iar lansarea de tip VTOL. Zboară până la o altitudine de 3.000 de metri față de nivelul mării iar precizia GPS-ului este de 0,5 – 1,5 metri. Marcel Vela a făcut public, joi, la Caransebeș, într-o conferință de presă, pentru prima oară faptul că și el a fost implicat într-un accident aerian, care se putea solda cu patru morți. În decembrie 2007, zbura cu un elicopter al omului de afaceri timișorean Romeo Dunca, împreună cu un pilot pregătit pentru așezarea stâlpilor destinați instalației de ski la mare altitudine, cu un alpinist și cu o altă persoană implicată, pentru a vedea stadiul lucrărilor în Masivul Țarcu. Pilotul, Petru Moț, a făcut însă o greșeală de pilotaj, ridicând elicopterul la peste peste 2.000 de metri, deși 1.800 era altitudinea maximă, în condițiile în care aparatul avea rezervorul de carburant plin și era și încărcat la capacitatea maximă de persoane. Vântul puternic și aerul rarefiat au întors elicopterul, care s-a prăbușit efectiv pe munte, marele noroc fiind existența stratului de zăpadă. Al doilea mare noroc a fost faptul că aparatul nu a explodat. Drept e că pilotul, odată ieșit, a deconectat acumulatorii. Un filmuleț prezentat de primarul Vela, care ilustrează accidentul său, face și mai elocvent pericolul prin care a trecut. Marcel Vela a relatat, cu lux de amănunte și cu emoție, stările prin care a trecut, senzația de zoom pe care o ai când vezi că muntele vine efectiv spre tine, atunci când te prăbușești. Din fericire, nu a fost nimeni rănit grav, în acel eveniment, dar cei patru au mers, îndrumați de alpinistul Dan Paici, pasager și el, ore în șir, prin zăpadă mare și frig, până la cabana de pe Țarcu, de unde urma să fie preluați cu un alt elicopter. Marcel Vela păstrează și acum casca de comunicație pe care a avut-o în elicopter. ”Din 2 decembrie 2007, ora 10 (data accidentului), gesturile mele politice au altă logică, afirmă Marcel Vela. De aceea, nimeni nu ar fi crezut că Marcel Vela va da mâna cu Frunzăverde, la constituirea USL sau că va refuza o nominalizare la un minister. Când treci prin așa ceva, te schimbi. De aici, până la urmă, insistențele mele pentru constituirea unei unități speciale a MAI și a achziționării dronelor”. Proiectul a fost depus, a precizat Marcel Vela, dar, primarul va insista pentru achiziționarea unei singure drone, în loc de trei, dar aceea să fie foarte perfecționată, capabilă a opera în condiții grele, de temperatură, fenomene meteo sau vizibilitate. Și, pentru a nu exista niciun dubiu în ce privește exploatarea ei, municipalitatea caransebeșeană ar putea-o încredința spre operare noii unități speciale de aviație a MAI, care va fi constituită pe Aeroportul din Caransebeș și care va avea operatori calificați. Achziția dronelor sau dronei, softului și mijloacelor de transport 4X4 aferente, va fi pusă pe SEAP și până în vară se speră că aparatele vor deveni operaționale. Marcel Vela sugerează astfel că dacă autoritățile ar fi dispus în Apuseni de asemenea drone, cu siguranță găsirea locului prăbușirii și astfel salvarea victimelor ar fi fost mai rapidă și mai ușoară.
