Acasă Actualitate Faţadele cad după fiecare ploaie

Faţadele cad după fiecare ploaie

DISTRIBUIȚI

Fotografie2755FATADA vACARESCUCine a circulat, în ultimele două zile, pe strada Iancu Văcărescu, a fost, fără doar şi poate, eroul unui film desprins din peliculele hollwoodiene de box office. Ploaia din weekend a provocat dezlipirea unor bucăţi din faţada edificiului cu evidentă arhitectură istorică. La două clădiri distanţă de Spitalul de Psihiatrie, clădirea cu pricina este şi ea deţinută de proprietari. Nu se pune problema căutării vinovatului – direct sau indirect –, ci a prevenirii unor accidente, Timişoara numărând victime, persoane care au decedat sau au fost rănite în incidente de asemenea natură. Se pune, însă, problema prevenirii acestora şi a siguranţei pietonale, căci, fără doar şi poate, pe toată raza oraşului există astfel de clădiri vechi aflate în stare de degradare. Mai bine de un sfert din clădirile cartierelor istorice au o stare jalnică a faţadelor. Asta se poate observa luând la pas oraşul de pe Bega. Dar chiar şi cele din zona centrală, din Piaţa Libertăţii, de exemplu, în care funcţionează sedii ale unor partide politice, deşi renovate sau cosmetizate în urmă cu câţiva ani, deja necesită refacerea corespunzătoare. Desigur vorbim de tronsonul pietonal şi de faţadele exterioare. „Dar cu cele interioare, la curţi comune cum rămâne ?” – întreabă mulţi chiriaşi care vor să fie sprijiniţi de primărie, dacă tot sunt pretenţii. Conform contractelor încheiate cu cei de la Spaţii Locative, chiriaşii au şi ei obligativitatea întreţinerii faţadelor. Recent, primarul Nicolae Robu a declarat că proprietarii care locuiesc în astfel de clădiri vor fi împrumutaţi, dar că municipalitatea nu poate suporta din banii tuturor costurile pentru proprietatea cuiva. Ar trebui clarificat de cei competenţi contribuţia pentru chiriaşi şi sprijinul acordat acestora, care sunt diferenţele la susţinerea financiară, inclusiv pentru repararea sau refacerea unui acoperiş. Autorităţile locale şi judeţene s-au întrunit pentru demararea oficială a unui program în acest sens, cerinţă pe care Direcţia de Cultură Timiş a lansat-o oficial încă din 2016. Rămâne de văzut dacă ceva se va concretiza pe parcursul unui an, cel puţin în „zona de urgenţă” pentru oraş. Trebuie reamintit că, în Piaţa Traian, funcţionează un birou destinat acestei activităţi. Specialiştii şi timişorenii trebuie să se implice în acest sens, pentru ei şi pentru ca oraşul să-şi dovedească titlul de „capitală culturală europeană”.

Comentarii

comentarii