Fenomenul de îmbătrânire demografică se accentuează în România de la an la an, în timp ce se anticipează că numărul populației rezidente tinere, de vârstă preșcolară și școlară, va continua să aibă un trend descendent, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).
“O preocupare constantă a statisticii oficiale o reprezintă estimarea populației rezidente a României, precum și calculul unor indicatori specifici. Astfel, se observă că vârsta medie a continuat să crească, atingând nivelul de 42,3 ani la 1 ianuarie 2022. Se poate remarca o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică de la an la an, fapt reliefat prin creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 81,0 (la 1 ianuarie 2005) la 120,0 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2022). (…) Se anticipează că numărul populației rezidente tinere, de vârstă preșcolară și școlară, va continua să aibă un trend descendent și va ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,47 milioane în prezent (în anul școlar 2022/2023)”, se precizează într-un comunicat al INS, cu ocazia celebrării Zilei Mondiale a Populației.
Datele Eurostat citate de INS estimează că populația rezidentă vârstnică (de 65 ani și peste) a României va ajunge până în anul 2030 la 3,82 milioane persoane și în anul 2060 populația de 65 ani și peste va ajunge la 4,72 milioane persoane, comparativ cu 3,71 milioane persoane la 1 ianuarie 2022, scrie Agerpres.
La 1 ianuarie 2022, comparativ cu 1 ianuarie 2021, populația tânără (de 0-14 ani) s-a redus cu 4,4 puncte procentuale, ponderea acesteia reprezentând 16,2% în totalul populației rezidente, și creșterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani și peste) de la 19,3% la 19,5% (1.300 persoane).
Populația adultă (15-64 ani) reprezintă 64,3% din total, în scădere cu 223.000 persoane față de începutul anului 2021. În cadrul populației adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 15-19 ani, 45-49 ani, 50-54 ani, 55-59 ani și 60-64 ani și a scăzut cea a grupelor de vârstă 20-24 ani, 25-29 ani, 30-34 ani, 35-39 ani și 40-44 ani.
La 1 ianuarie 2022, populația rezidentă a României a fost de aproximativ 19,043 milioane de locuitori. Populația feminină a fost majoritară, cuprinzând 9,803 milioane persoane, care reprezintă 51,5% din totalul populației rezidente.
În mediul urban locuiesc 9,959 milioane de persoane, reprezentând peste jumătate din populația rezidentă a țării (52,3%).
La 1 ianuarie 2022, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu județele: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui) deținea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,9% în populația rezidentă a țării.
La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din județele: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș) cu o pondere de doar 8,8% în populația rezidentă a țării.
Regiunea de dezvoltare București-Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populația care locuiește în municipii și orașe reprezentând 86,8% din populația totală a regiunii. Anul trecut, sporul natural al populației rezidente a continuat să fie negativ (de -103.400 persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se și în profil teritorial, în toate regiunile țării.
”Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-23.700 persoane), iar cel mai mic în regiunea București-Ilfov (-5.600 persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat și în regiunile Sud-Est (-17.500 persoane), Sud-Vest Oltenia (-14.300 persoane) și Nord-Est (-13.100 persoane).
Evoluțiile semnificative înregistrate în societate, precum scăderea natalității, menținerea unui spor natural negativ, migrația internațională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite sunt numai unii dintre factorii considerați răspunzători de scăderea fertilității și, implicit, a populației rezidente, precum și a modificării structurii acesteia pe grupe de vârstă”, explică INS.
