Vineri 19 ianuarie, pe o ploaie rece, în prima zi de proteste, fermierii din Arad și Timiș au organizat o dezbatere în Piața Victoriei Timișoara, pentru a-și prezenta revendicările și problemele grele cu care se confruntă agricultura.
Astfel, îngrămădiți sub două mici corturi, timp de două ore, fermierii și-au exprimat nemulțumirile, dar au venit și cu unele soluții.
Dimitrie Muscă, proprietarul Combinatului Agroindustrial Curtici, a venit din Arad și a vorbit de amenințările cu care se confruntă sectorul zootehnic, dar și agricultura în general.
“V-am spus că ajungem aici în stradă să protestăm și în continuare ne ducem în abis. Dacă astăzi încă 15% mai e producție internă, suntem care producem, o să se ajungă ca să se lichideze totul, să se termine producția de carne de porc din România”.
Muscă a atenționat că guvernul este de acord să se facă 10 complexe de porci de investitori din Germania cu câte 100.000 de capete de suine.
”Vor să aducă pe cei mai mari procesatori de carne din Germania în România. Oameni buni, dacă aceasta e gândire sănătoasă, eu am prea mulți ani care să mă fac popă. Ca guvern, gândește-te la oamenii tăi, la românii tăi mai întâi, ajută-i pe ei să investească. Nu e vorba de mine, eu am 50.000 de capete de porci. Nu e problemă. De ce să nu facem noi românii creșterea animalelor, procesarea și desfacerea aici în România. De ce să vină alții?”, a ridicat întrebarea Muscă, în Piața Victoriei din Timișoara.
Investitorul din Curtici a vorbit și de faptul că guvernul a căutat să impoziteze tot ce se poate impozita, în loc să spună haideți să investim, haideți să vedem unde putem dezvolta mai eficient sectorul.
“Cum poți să spui că aducem neamțul să facă 10 complexe de porci, dar ce noi nu putem face asta? Ca să rămână rahatul aici că după aceea carnea o duc unde vor ei. Dacă crezi că cu asemenea gândire poți să duci țara spre progres, mă îndoiesc de ăsta. Dacă băncile ar da credite cu 1% dobândă, am fluiera și noi și am putea face tot ce vrem. De ce nu se vrea? Nu se vrea probabil că se dorește să ne cumpere în totalitate străinii. Să ne dea străinii lapte, să ne dea carne, să ne dea mâncarea de care avem nevoie. 65% din producția de lapte este adusă din Ungaria și din Polonia. E posibil așa ceva? Merele sunt aduse din Ungaria și din Polonia”, a spus Muscă.
El a mai atenționat și de nivelul de pregătire a celor care conduc!
“Mai grav, la ora aceasta tot ce este în conducere în sus este de o incompetență crasă! Unul care e pe o funcție oarecare nu își ia un consilier mai deștept ca el, de frică să nu fie surclasat. Asta este la ora actuală ceea ce ne reprezintă și ne conduce. Este una din nemulțumirile noastre. Haideți să ne producem mâncarea aici în țară. Noi producătorii suntem de aici din țară și ne puteți arăta obrazul când ne întâlnim pe stradă, dacă greșim cu ceva, dar pentru carnea care se vinde la supermarket nu ai cui să îi arăți obrazul că produsul vine din exterior. În magazinele de proximitate din cartier, nu veți vedea carne spălată sau dată cu o anumită substanțe și repusă în vânzare. Trebuie să fim uniți. Numai așa nu-i putem lăsa să-și bată joc de noi. Pe noi ne a scos în stradă nu organizațiile, ci fermierii din Moldova care au venit cu tractoarele patru zile spre București. Ei au dat tonul și suntem astăzi aici în centrul Timișoarei, să ne arătăm nemulțumirile și solidaritatea față de fermierii din Moldova și din întreaga țară. Reamintesc că fermierii nu sunt oamenii care să stea cu mâna întinsă ca să ceară bani. Ei chiar muncesc și au drepturile lor. Nu trebuie să cerșească nimic, ci trebuie să li se dea drepturile pe care ei le au. Trebuie să fiți toți lângă agricultori, să fiți solidari cu agricultorii, fiindcă ei dau mâncarea poporului. Noi suntem cei care producem pâinea cea de toate zilele”, a fost mesajul lui Dimitrie Muscă.
Cosmin Micu, fermier pe cultura mare din Arad, cu 1.400 ha, a declarat că agricultorii au ieșit în stradă, fiindcă au probleme foarte mari și care nu pot fi rezolvate ușor l, de aceea guvernul trebuie să ajute ca să fie rezolvate.
”Agricultura nu a fost îndatorată în ultimii 34 de ani, așa cum a ajuns astăzi. Cine este guvernul și parlamentarii României ca să îi desconsidere pe agricultorii țării, fiindcă au ieșit în stradă și stau în frig ca să și ceară drepturile?”, este revolta tânărului fermier.
El a dat exemplu de dezastru în care a intrat agricultura, in speța ferma pe care o conduce. În anul 2021- 2022, costul total îngrășământ pe suprafață a fost de 1.969,045 lei. În anul 2022 – 2023, cost îngrășământ pe unitate de suprafață a ajuns la 4.023,856 lei lei. Diferență de 500.000 € la o suprafață de 1.400 hectare.
“Atunci noi suntem instigatorii țării că am ieșit aici în Piața Victoriei din Timișoara pentru a ne cere drepturile? Până când să mai acceptăm asta că nu se mai poate? Cerem întâlnirea urgentă cu ministrul agriculturii, președintele comisiei de agricultură, președintele Academiei de Științe Agricole și cu directorul general APIA pentru a ne spune revendicările și durerile și problemele cu care agricultura se confruntă! Nu mai suportăm să fim batjocoriți în România, fiindcă producem mâncarea țării pe care orice român o pune pe masă” – este mesajul lui Cosmin Micu.
Fermierul din Arad a vorbit de cele mai mari datorii acumulate în ultimii 30 de ani.
” Anul trecut a produs 9.500 de t de cereale la o diferență de preț de 400 RON pe tonă. Avem o diferență de deficit bugetar de 3.800.000 RON. Diferența de preț de îngrășământ de preț la cereale a ajuns la peste 5 milioane RON. Cum Dumnezeu să mai poți supraviețui în aceste condiții? Cum să ți mai poți plăti ratele?”, se întreabă Cosmin Micu.
Costel Buzatu, fermier din Becherecu Mic județul Timiș, a prezentat o listă de 14 revendicări ale agricultorilor.
Buzatu a atras atenția ca această subvenție mare-mică pe care o mai primesc fermierii măcar să nu mai fie impozitată.
“Din puținul de 145 – 150 € pe care ni-l dă să nu ne mai ia 10% impozit. Noi suntem cei mai păgubiți în acest război cu Ucraina și se simte în toată sectoarele. În 34 de ani, 4,5 milioane de hectare sunt vândute la străini nu la români. O altă problemă este faptul că tirurile stau foarte mult în portul Constanța până descarcă cerealele. Să se dea posibilitatea ca aceste tiruri românești înmatriculate în România să intre să descarce marfa, să nu stea acolo la descărcare patru zile. Toate costurile în aval pe agricultură le suportă fermierul. Ceea ce îl duce la faliment în aceste condiții. E vorba de cheltuieli cu încărcatul – descărcatul, cu transportul și cu diurna șoferului și așa mai departe”.
Fermierii au mai cerut o simplificare a avizării pentru irigații. Acolo unde sunt condiții geografice favorabilă se întâmpină mari probleme. Până în ’89 a fost peste 3 milioane de hectare irigate. Acum, numărul este nesemnificativ.
“Avem nevoie de irigație, fiindcă apa îți permite să faci producție și să fii performant. Dacă nu ai apă și rămâi la ceea ce îți dă Doamne Doamne atunci producțiile vor fi mici”.
Fermierii reuniți în centrul Timișoarei au cerut un an de grație pentru credite. Să nu plătească creditele, ci numai dobânzile. Asta numai un an.
“Dacă ne ajută și la capitolul dobândă să rămânem cu dobânzile comerciale, dar fără acel ROBOR sau EUROBOR. Eu un an de criză trebuie să adaptăm legile la condițiile prezente”.
Fermierii au vorbit și de împovărătoarele GAEC7 și GAEC8.
Pentru bruma de subvenție pe care o primesc ei au mai multe condiționări ca înainte de 1989. Sunt condiționări a tehnice și păguboase. În ultimele doi ani de zile, guvernanții au venit cu niște măsuri care nu au niciun fundament științific.
“Să lăsăm pământul pârloagă pentru a-i crește fertilitatea? În câte luni? În șase luni de zile? Așa spun, din 15 martie până în 15 septembrie. Nu există așa ceva. Pe pe baza cărui proces fizic sau chimic în șase luni de zile pământul care are humus 2,5 să crească la 3% sau la 4%. Nu există așa ceva”, a declarat Buzatu.
Șoferi stau patru zile să descarce tirul în portul Constanța, fiindcă vin înainte tirurile din Ucraina pe care nu le verifică nimeni, dacă au anvelopele schimbate, dacă au ITP ul sau RCA și toate celelalte avize.
“Hai să ținem cu poporul acesta! Nu e normal ca poporul român să aibă prioritate? Îi ajutăm și pe ucrainean dar mai întâi trebuie să rezolvăm problemele României”, a atras atenția Buzatu.
O altă revendicare este plata promptă a subvențiilor, nu amânate luni de zile!
”Termenul de 16 octombrie este ziua pentru toate țările membre a Uniunii Europene ca să înceapă plata subvențiilor agricole, mai ales că Uniunea Europeană livrează banii în septembrie pentru a fi dați în 16 octombrie. Să spună ministrul agriculturii la câți a dat subvenția în 16 octombrie? Ei nu aveau nici măcar hotărâre de guvern ca să deblocheze banii din buget, să-i ducă la trezorerie și trezoreria să-i bage în contul fermierilor. Și e termen stabilit de către Uniunea Europeană, 16 octombrie.
Ne simțim jigniți, noi fermierii care muncim 365 de zile pe an să producem hrană țării să se spună că cine este în spatele nostru. Ne simțim jigniți! Cine să fie în spatele nostru? Nu e nimeni! Problemele ne-au împins aici în stradă să protestăm!”, mai spune Buzatu.
