Unul dintre cele mai mediatizate cazuri de corupţie instrumentate de DNA, Serviciul Teritorial Timişoara, a fost cel al fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Arad, Nicolae Ioţcu. La vremea respectivă, a fost prezentat cu mare pompă un flagrant căruia Ioţcu i-a căzut victimă în iulie 2015, la vila sa din Vladimirescu, unde ar fi fost prins cu un plic cu o importantă sumă de bani despre care s-a spus că ar avea legătură cu un contract de dotare a Spitalului Judeţean Arad. De fapt, Ioţcu nu a vrut să anuleze o licitaţie la care au participat mai multe firme, în favoarea SC Medicare Tehcnics SA, firma vărului lui Florian Coldea, fost prim-adjunct al SRI în acea perioadă.
Procurorii DNA au pornit de la un denunţ întocmit de un apropiat al lui Ioţcu, Cristian Drăgan, fost vicepreşedinte al CJA, susţinut de Ioţcu, apoi administrator public al judeţului Arad. Mass-media şi opinia publică au primit atunci informaţii despre actele de pretinsă corupţie imputate lui Nicolae Ioţcu. Acesta s-a ales chiar cu o condamnare, în primă instanţă, la patru ani de închisoare, dar sentinţa nu este nedefinitivă.
Procesul lui Nicolae Ioţcu a făcut însă ca dedesubturile dosarului instrumentat de procurorii DNA Timişoara (procuror Lucian Dolcu) să iasă la iveală, dat fiind că în această fază procedurală documentele devin publice. Atât denunţul lui Cristian Drăgan, de la care oficial a demarat ancheta DNA cât şi rechizitoriul procurorului, declaraţiile din instanţă, documentele din dosar, transcrierile înregistrărilor din dosar, expertizele şi chiar motivarea sentinţei pronunţate în primă instanţă conturează un tablou mult diferit al cazului decât cum se prezenta situaţia iniţial. Vom încerca să prezentăm detalii despre acest caz deoarece, aşa cum o arată documentele, vinovăţia lui Nicolae Ioţcu, conform documentelor de la dosar, este mai mult decât îndoielnică.
Interesant este şi faptul că procurorul Lucian Dolcu de la DNA Timişoara, cel care s-a ocupat de cazul lui Nicolae Ioţcu, face în acest moment obiectul unei cercetări a CSM în urma reclamaţiei făcute de un deţinut din Penitenciarul Timişoara, care îl acuză de faptul că a încercat să-l oblige să-şi denunţe avocata.
Un denunţ care îl acuză pe Nicolae Ioţcu că… nu a vrut să ia şpagă
O lecturare a denunţului făcut de Cristian Drăgan ridică multe semne de întrebare privind pretinsa faptă pusă de acesta în seama lui Nicolae Ioţcu. Documentul, din care vom reda câteva fragmente, pare mai mult o lucrare scrisă sub dictare decât un denunţ ca la carte deoarece, aşa cum se va vedea, lipsesc detalii concrete despre fapta de corupţie de care s-ar fi făcut vinovat Nicolae Ioţcu. Ce se spune clar este că la un anumit moment, când Drăgan i-ar fi oferit, la domiciliul său, o sumă de bani, Ioţcu a refuzat să o primească şi atunci când i s-a sugerat să anuleze o licitaţie pierdută de firma Medicare Tehcnics SA la Spitalul Judeţean Arad, Ioţcu a refuzat să accepte să comită o ilegalitate. Altfel spus, Nicolae Ioţcu nu a primit bani şi nu a anulat ilegal licitaţia pierdută de firma care, spune Drăgan, ar fi fost nemulţumită de faptul că în caietul de sarcini al licitaţiei condiţiile impuse au permis participarea mai multor firme şi nu au fost mai restrictive, pentru a asigura doar participarea celor de la Medicare. Denunţul porneşte de la o discuţie pe care Cristian Drăgan ar fi avut-o cu Nicolae Ioţcu, în care acesta s-ar fi plâns că din contractul cu aceeaşi firmă, derulat în anul 2014, s-ar fi primit nişte bani ca mită de către directorul tehnic Adrian Nedelciu, care nu i-ar fi dat mai departe şi i-a reţinut pentru el. Deci, în paranteză spus, chiar dacă a fost la mijloc o mită, aceasta nu l-a privit pe Ioţcu.
Pornind de la această discuţie şi de la faptul că Medicare Technics era implicată în alte două proceduri de atribuire de achiziţii publice vizând dotarea cu mobilier şi dotarea ambulatoriului de la spital din care pentru dotarea de mobilier se depusese deja o ofertă, Drăgan a explicat că el s-a întâlnit cu Alin Pătraşcu, reprezentantul firmei, atât la Bucureşti cât şi la Arad, pentru a discuta despre aceste contracte. Cristian Drăgan mai spune că reprezentantul firmei s-a arătat nemulţumit de faptul că la procedura de licitaţie pentru dotarea cu mobilier caietul de sarcini întocmit de CJA a permis participarea mai multor ofertanţi, că ar fi dorit ca acesta să fie mai restrictiv şi că doreşte anularea licitaţiei. „După discuția care am avuto cu dl Ioțcu, m-am întâlnit cu Alin Pătrașcu atât în București, cât și în Arad când am discutat de contractele care urmau fi atribuite de către CJ Arad la care am făcut referire mai sus.
Acesta și-a manifestat dorința de a anula procedura organizată pt dotarea cu echipament medical SJ întrucât documentația de atribuire (caiet sarcici) permitea unui nr. mare de ofertanți pt câștigarea acestui contract și ar fi dorit întocmirea unei noi documentații de atribuire mai restrictive care să se muleze pe caracteristicile tehnice și economice ale produselor oferite de către ei, acest lucru nu sa întâmplat.
I-am comunicat dl președintelui și nici el nu a fost de acord să anulăm această procedură”, scrie Drăgan în denunţ (n.r.- ortografia conform cu originalul). Adică, mai pe înţeles, Nicolae Ioţcu nu a dat curs cererii exprimate de reprezentantul Medicare, de a anula licitaţia ci a refuzat, ceea ce înseamnă că a insistat pe respectarea legalităţii privind procedura de atribuire prin licitaţie. Ce este însă evident este că demersurile de sprijinire a firmei pentru a câştiga licitaţia aparţin lui Drăgan, nu lui Ioţcu. Preşedintele de la acea oră al CJA a fost informat şi a refuzat să gireze manevrele ilegale propuse de Drăgan în numele Medicare. Fapt evident şi în continuarea denunţului, unde rezultă la fel de clar că Drăgan avea rol activ în aceste demersuri, nu Ioţcu. „În acest context am primit în seara zilei de 4.06.2015 un SMS de la Pătrașcu Alin care mi-a comunicat că în cursul zilei de 8.06.2015 va fi prezent în Arad cu ocazia deschideri ofertei pt furnizare echipamente medicale. Având în vedere valoarea mare a contractului care se ridică la circa 2 mil E și interesul lui Pătrașcu Alin în atribuirea acestui contract, am convingerea că acesta mă va aborda pt. a discuta aspectele concrete prin care să poată să câștige contractul”, spune Cristian Drăgan. Finalul denunţului este şi mai interesant. Într-o desfăşurare ilogică de cuvinte care par a proveni dintr-un scenariu prost întocmit, fără a se înţelege prea bine ce vrea denunţătorul să spună, Cristian Drăgan se oferă să transmită informaţii nu se ştie din partea cui despre Nicolae Ioţcu şi pretinse înţelegeri frauduloase la fel de incerte. Dar pentru că textul original este mult mai sugestiv, iată cum încheie Cristian Drăgan denunţul: „În situația în care îmi va cere mie să mă implic personal în susținerea intereselor sale, ori să îi transmit președintelui Ioțcu mesaje din parte sa voi încerca să obțin cât mai multe detalii din cadrul acelei discuții, atât cu privire la modalitățile prin care încearcă să obțină atribuirea viitorului contract, cât și cu privire la eventualele înțelegeri frauduloase prin care a obținut contractul precedent și a eventualelor foloase remise direct sau prin intermediar dl Ioțcu iar acele ce sar putea remite”, datând documentul în 5 iunie 2015.
Ca la Radio Erevan: vinovat că nu e vinovat
Pentru oricine are un minim de cunoştinţe juridice, citind denunţul care a stat la baza demarării cazului Ioţcu, este evident că lipsesc câteva elemente concrete. Mai precis, nu se specifică clar fapta care i se impută lui Nicolae Ioţcu, nici sumele de bani pe care acesta le-ar fi pretins pentru a îndemna angajaţii din subordine să încalce legea privind licitaţia din anul 2015 în care era implicată firma Medicare Technics SA. Se prezintă doar sumar detalii despre o posibilă luare de mită, legată însă de alt contract, atribuit firmei respective în anul 2012 şi care nu l-a avut în vizor pe Ioţcu ci pe directorul tehnic, Adrian Nedelciu. Cât despre Ioţcu, denunţătorul scrie clar că i-a propus anularea licitaţiei din 2015, pentru mobilier, pierdută de Medicare, dar acesta a refuzat. Despre sumele de bani, nimic nu dovedeşte că lui Nicolae Ioţcu i s-ar fi propus în mod direct sau indirect mită şi că ar fi acceptat. Interesant este că acest aspect reiese chiar din rechizitoriul întocmit de procurorul Lucian Dolcu. La pagina 25 a documentului, după ce prezintă modul în care Drăgan l-a informat pe Ioţcu despre faptul că Alin Pătraşcu ar oferi 60.000 euro pentru anularea licitaţiei, rescrierea caietului de sarcini astfel încât să fie favorizată firma reprezentată de Pătraşcu, la aliniatul 2, se arată: „Având în vedere faptul că noul contract de achiziţie publică are ca sursă de finanţare fonduri europene, precum şi valoarea mare a achiziţiei, inculpatul Ioţcu Petru Nicolae a arătat că nu poate fi de acord cu noua ofertă infracţională, afirmând că dacă ar da curs dorinţelor exprimate de către inculpatul Pătraşcu Alin ar risca să întârzie prea mult momentul licitaţiei şi nu ar mai reuşi să cheltuie fondurile până la finalul anului, ceea ce ar conduce la pierderea finanţării, inculpatul prefigurând costuri electorale şi politice în contextul alegerilor locale din 2016 pe care nu şi le putea permite”. Deci, chiar procurorul arată că Nicolae Ioţcu a refuzat să încalce legea. Dar tot în această pagină, se face referire la un fapt ciudat: că Nicolae Ioţcu ar fi urmat să primească bani la fel cum şi-ar fi onorat angajamentul faţă de procedura de licitaţie „denaturată în perioada 2012-2014 şi pentru care acum urma să preia o primă tranşă în cuantum de 35.000 lei de la inculpatul Pătraşcu Alin prin intermediul martorului Drăgan Cristian”. Traducând această aserţiune din rechizitoriu, s-ar înţelege că Ioţcu ar fi urmat să primească în anul 2015 o şpagă pentru un contract atribuit în 2012 şi care s-a încheiat în anul 2014! Şi totul prin intermediul martorului, cel care vorbeşte de bani, şpăgi, pe care el le negociază şi despre care, aşa cum rezultă inclusiv din denunţul său, îl informează pe Ioţcu, care refuză să acţioneze aşa cum i se sugerează. Cu toate acestea, aşa cum am arătat, Ioţcu are calitatea de inculpat în dosar iar Drăgan, doar pe cea de martor.
