El a mai explicat că, răsfoind metaforic paginile de istorie, observăm că ”au fost secole în care, noi, cei din Banat, am împărtășit aceleași valori spirituale și materiale, am fost vecini de case, de străzi, ne-am bucurat și ne-am întristat împreună.
Am suferit când granițele ne-au despărțit. Pentru că, suntem în Banat, locul unde termenul de națiune sau etnie este foarte rar folosit, putem ridica o întrebare: aici, la noi în Banat, unde începe cultura maghiară, și unde se termină cultura românească, nemțească ori sârbească?”
Ilie Sîrbu a mai adăugat că, în condițiile în care la Ciacova, la câțiva kilometri de Timișoara, s-a născut Dositej Dimitrije Obradović, descris ca fiind un mare iluminist care a influențat puternic cultura sârbă prin scrierile sale.
Marele compozitor Bela Bartok s-a născut la Sânnicolau Mare, studiază muzica populară slovacă, românească, ucraineană, sârbă, croată, bulgărească.
A fost preocupat de aspecte comune ale creației populare din Europa, Asia și Africa. Banatul și Timișoara sunt una în tot și în toate.
Ilie Sîrbu a concluzionat: “Fiecare popor din acest ținut binecuvântat a împărtășit valorile fiecăruia, am trăit în bună înțelegere pentru că termenul Cultură reprezintă o moștenire, o moștenire ce se transmite în popor, cu voia sau fără voia politicienilor prin cuvinte, scriere, arte, prin presa scrisă, radio, televiziune, internet. În același fel se transmit ritualurile, cunoștințele, religia.
Că am adus vorba de televiziune și radio, cei de generația mea cu siguranță își aduc aminte, atunci când în anii comunismului, ne era restricționat accesul la spațiul european, cu toții urmăream Televiziunea din Belgrad, care ne-a oferit o alternativă la cultura de masă.
Am avut ocazia de urmări Campionatul Mondial din anul 1986, și l-am văzut pe Maistora Maradona, sau de emisiunea pentru copii Crtani Film, în care urmăream cu sufletul la gură isprăvile lui Tarzan, sau ascultam populara emisiune Radio Karavan a Programului 1 de la Radio Belgrad, ce era în fiecare zi de la ora 15, ora României.
Consider că a venit vremea să le mulțumim celor de la Radio Televizija Beograd pentru momentele în care ne-au marcat copilăria și poate, ne-au cizelat ca oameni!”.
Comentarii
comentarii
