Timișoara mileniului trei. Timișoara funcționarilor publici interesați mai mult de propriile lor deveniri, decât de aspectul orașului, de sănătatea lui. Mă refer, desigur, la acei funcționari angajați pe post de ”inspectori de teren”, de ”specialiști în probleme de patrimoniu”. Băncile din Timișoara, după modelul celor din țară, desigur, surse inepuizabile de a face bani…din bani, ne ”privesc” prin ochii insensibili ai vitrinelor lor, dar și prin aceia ai bancomatelor, cu o ironie și batjocură greu de admis. Nu se poate merge la un bancomat fără o sticlă de dezinfectant în gerantă. Praf, murdărie, noroi uscat, poate și câte un scuipat, așa, ca să ne arate ei, bizonii orașului, că au un spirit anti – statal, că sunt rebeli! Dar, orice ar face cei ce trec disprețuitor prin fața unui bancomat, chiar dacă nu-l folosesc, dar îl murdăresc, mă revolt împotriva angajaților băncilor, care nu cer unei femei de serviciu, zilnic, poate mai des, să dezinfecteze, să curețe, să spele cu orice butoanele, ecranele acelea care ne ”înjură” prin murdărie! Nu mai vorbesc despre funcționarii primăriei care au în fișa postului obligația de a veghea la aspectul orașului. Nu le pasă! Nu văd, nu aud! De ce? De unde ura aceasta pe Timișoara, pe care o dorim Capitală Culturală Europeană? De unde nepăsarea aceasta, decontată pe bani publici, din parte acelor care ar trebui să vadă, să amendeze, să arate cu degetul! Timișoara este, la această oră, într-o suferință de imagine, fără măsură! Nu pot admite că în Primăria Timișoara, unii angajați acoperă mizeria, cenușiul, balcanismul, praful, dar și pulberea! Sunt un observator critic și asta nu-mi aduce prea multe laude, dar am monitorizat comportamentul angajaților din primărie față de primarul Robu. În primul an, știindu-l pedant și pretențios la capitole ținând de respectarea normelor de etică, curățenie, de interzicere a fumatului, conform legii, erau foarte atenți să nu greșească, apoi, an după an, s-au relaxat, au descoperit ” oportunități” în favoarea lor… Nu putem fi ”Mica Viena” dacă nu ne purtăm ca niște vienezi… Nu putem fi Capitală Europeană, dacă ne purtăm ca niște balcanici. Și nu putem fi angajați în evoluția orașului, dacă admitem ca băncile, cele mai mari surse de câștig din lume, să nu facă efortul de a-și spăla… ușile, geamurile, bancomatele.
Bancomatele sunt surse de boli, de viruși, de mizerie, la propriu!
Cerem Primăriei Timișoara, în mod special domnului City Manager, Sorin Drăgoi, să le scrie, să le ceară să-și curețe… obrazul! De cele mai multe ori, cam gros și cam opulent!
Vrem ca Timișoara să fie curată, voi de ce nu ați vrea?
