Acasă Actualitate În Banat, potrivit tradiţiei, vremea rece din ultimele zile, considerată “zăpada mieilor”,...

În Banat, potrivit tradiţiei, vremea rece din ultimele zile, considerată “zăpada mieilor”, este una normală

399
DISTRIBUIȚI

În tradiţia din Banat, vremea rece din ultimele zile este considerată normală, fiind pusă pe seama ‘zăpezii mieilor’ sau a sfinţilor de gheaţă, care se suprapun peste vechi ritualuri păgâne, în care erau aduse ofrande zeilor stăpânitori ai norilor.

Potrivit muzeografului Muzeului Satului Bănăţean din Timişoara, dr. Maria Mândroane, catolicii din Banat numesc aceste zile “sfinţii de gheaţă”.

“Sfinţii de gheaţă există în calendar (catolic, n.r.), dar întotdeauna la noi în Banat se spune că este zăpada mieilor. Era o tradiţie că aceşti sfinţi de gheaţă ar fi putut face mult rău dacă nu erau respectaţi cum se cuvine. Probabil că au existat credinţe păgâne de idolatrizare a zeilor, peste care s-au suprapus zilele acestor sfinţi, pentru a înlătura ritualurile anterioare. Există o mitologie (românească, n.r.) legată de ger şi solomonarii care aveau puterea să influenţeze vremea, vrăjitori care controlau norii şi ploaia. Ca durată, era ceva nesemnificativ, dar dacă era un frig mai însemnat se spunea că este zăpada mieilor, la fel cum în toamnele călduroase vorbim despre vara lui Mioi. Este o zăpadă uşoară, apoasă, care nu afectează culturile din grădini”, a declarat, a declarat miercuri pentru AGERPRES Maria Mândroane.

La catolici, sunt mai mulţi sfinţi de gheaţă – Pongraţ (12 mai), Servaţ (13 mai), Bonifaţ (14 mai), mama lor, Sfânta Sofia, ciclul fiind încheiat pe 25 mai de Sfântul Urban, protectorul viilor, care poate aduce ultimul îngheţ.

Sfinţii menţionaţi şi-au găsit sfârşitul prin martiriul cu care erau pedepsiţi pentru mărturisirea credinţei lor în Hristos, în primele secole de creştinism, iar tradiţia legată de răcirea vremii a apărut în comunităţile catolice din Banat, fiind preluată ulterior şi de populaţia ortodoxă. (sursa text: Agerpres)

Comentarii

comentarii