Sâmbătă 23 martie, o simplă lansare de carte la Bookfest Timișoara a trezit un interes foarte mare în rândul timișorenilor și a atras sute de iubitori de literatură.
Practic, spațiul a devenit neîncăpător, nu mai găseai unde să stai. Ceea ce dovedește că literatură încă are trecere la cetățeanul actual.
Este adevărat că protagoniștii au fost intelectuali de marcă, elita: Mircea Mihăeș, Gabriel Liiceanu, Horia Patapievici și Ioana Pârvulescu.
Volumul Înapoi la argument: Patru dialoguri despre splendorile prea repede uitate, de Gabriel Liiceanu și Horia-Roman Patapievici, bestseller Gaudeamus 2023, și Exitus de Gabriel Liiceanu au fost lansate, de la ora 13.00, la Bookfest de la CRAFT.
La eveniment au vorbit Gabriel Liiceanu. Mircea Mihăeș, Melania Cincea și Ioana Părvilescu.
Această carte este un decupaj din 100 de dialoguri pe care Horia Patapievici le-a făcut timp de 10 ani între 2002 – 2012 la TVR Cultural făcute cu peste 100 de persoane.
Liiceanu a explicat că, într-un mod cu totul paradoxal, cuvântul “înapoi” din titlu înseamnă o formă de înaintare.
Înapoi la argument este modul nostru de a avansa în istorie, față de un moment retro care era atunci.
A veni înapoi înseamnă a reașeza pe drum, a relua drumul bun abandonat ca să înaintezi pe calea rațiunii.
Toate astea fiindcă in 45 de ani de comunism a fost distrusă gândirea. Era o gândire pe orice bazată, dar numai pe argument nu.
„Îmi fac iluzia că cititorii acestui volum vor afla, așa cum am aflat și noi doi stând de vorbă, lucruri esențiale despre viața lor, despre prietenie, despre iubire, despre respect și liberă slujire, despre minciună și ură, despre gândirea însăși, despre spiritele mari ale lumii, despre ființele alese ale culturii noastre neonorate îndeajuns, despre cei care ne-au făcut oameni sau despre evitarea în extremis a marilor naufragii culturale”, a spus Gabriel Liiceanu.
Despre Exitus:
„S‑ar putea ca, atunci când pierdem fiinţele cele mai apropiate, ele să ne ia într‑o măsură cu ele.
Tocmai pentru că o parte din tine migrează odată cu cei care au plecat, moartea e descărcată în bună parte de dificultatea ei.
Poate că noi murim cu ochii ațintiți către ei. Și poate că, în felul acesta, trăim moartea într‑o formă mai blândă“, spune Liiceanu.
Evenimentul s-a încheiat cu o sesiune de autografe.
Și, pentru că “dar din dar se face rai”, Liiceanu a fost invitat la o întâlnire cu liceenii timișoreni, la Colegiul Național Pedagogic ,,Carmen Sylva”.
Vineri, la Timișoara, scriitorul și filozoful Gabriel Liiceanu s-a întâlnit cu 100 de elevi olimpici din toată Timișoara și le-a vorbit despre nebunia de a gândi cu mintea ta.
“Suntem deplin recunoscători pentru această întâmplare și avem nădejdea că tinerii prezenți au înțeles că au avut în față un colos al culturii române contemporane, că această întâlnire va rămâne în istorie.
Și mai sperăm că măcar o parte dintre ei se vor apropia de carte – cale certă spre libertatea absolută și spre o viață împlinită” este mesajul organizatorilor.
Radu Paraschivescu a fost la liceele Auto și Ion Vidu, Ioana Pârvulescu la școlile 19, 30 și 2.
Gabriel Liiceanu este unul dintre cei mai importanţi autori de „literatură personală“ din România de azi. În ultimul sfert de veac, cărţile sale au constituit repere pentru diferitele variante ale acestui tip de discurs.
Jurnalul de la Păltiniş (1983), ale cărui teme centrale sunt raportul maestru–discipol şi importanţa culturii într-o epocă totalitară, a fost un adevărat bestseller al anilor ’80: producea cozi la librării, se vindea „pe sub mână“, se împrumuta numai prietenilor de încredere.
Din scrisorile generate de comentariile la acest jurnal (între timp tradus în mai multe limbi) s-a născut un al doilea volum de succes, Epistolar (1987), care reuneşte voci intelectuale de mare forţă. Urmează, în altă formulă, dar, în fond, tot în notă confesivă, Declaraţie de iubire (2001), exerciţii de admiraţie şi de ataşament intelectual, etic şi, nu în ultimul rând, uman faţă de personalităţi importante ale culturii noastre.
Uşa interzisă (2002) este una dintre cărţile favorite ale publicului din ultimii ani şi o revenire la notaţia diaristică.
Cu Scrisori către fiul meu (2008), Gabriel Liiceanu se lasă din nou atras de simplitatea şi directeţea genului epistolar. Întâlnire cu un necunoscut (2010) reia firul confesiv al unor însemnări care, deşi par legate de o zi sau alta, au crescut, de fapt, dintr-o viaţă întreagă.
În paralel cu volumele în care autorul construieşte ceea ce francezii numesc l’écriture du moi, scrierea egotistă, Gabriel Liiceanu a publicat în ultimii ani o serie de cărţi eseistice, filozofice şi de implicare în „viaţa cetăţii“:
Despre minciună (2006), Despre ură (2007) şi Despre seducţie (2007), Estul naivităţilor noastre (2012), Dragul meu turnător (2013), Fie-vă milă de noi! şi alte texte civile (2014), Nebunia de a gândi cu mintea ta (2016),
România, o iubire din care se poate muri (2017), Continentele insomniei, (2017), Aşteptând o altă omenire (2018), Caiet de ricoşat gânduri sau Despre misterioasa circulaţie a ideilor de‑a lungul timpului (2019),
Ludice. Exerciții de umor criptic (2019), Povestea insulei Humanitas, Humanitas (2020), Isus al meu (2020), Despre destin. Un dialog (teoretic şi confesiv) despre cea mai dificilă temă a muritorilor (dialog cu Andrei Pleşu), 2020, Impudoare: Despre „eu“ va fi vorba (2021), Ce gândeşte Dumnezeu? (2022).
Hotia Roman Patapievivi – născut la 18 martie 1957 (Bucureşti). Are studii de fizică (1977–1981; diplomă de specializare 1982), cercetător ştiinţific (1986–1994), asistent universitar (1990–1994), director de studii (1994–1996), membru în Colegiul Consiliului Naţional pentru studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS, 2000–2005), preşedinte al Institutului Cultural Român (ICR, 2005–2012). Preşedinte Artmark (din 2015).
Cercetător privat în istoria ideilor. Scriitor. Realizator TV. Director al revistei ID – Idei în Dialog (2004–2009). A susţinut cursuri de istoria ştiinţei şi de istoria ideilor (Universitatea Bucureşti). Membru al Grupului pentru Dialog Social (GDS); al Uniunii Scriitorilor din România (USR); al PEN Club.
Colaborări la 22, LA&I, Dilema, Orizont, Vatra, Secolul 20. Rubrici permanente la 22(1993–2003), LA&I (2003–2004) şi Dilema Veche (2004–2005), ID – Idei în Dialog (2004–2009). Editorialist la Evenimentul Zilei (2006–2010). Cărţi publicate: Cerul văzut prin lentilă, Nemira, 1995 (Premiul pentru eseu al Editurii Nemira, 1993;
Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor, 1995); Polirom, 2002. Zbor în bătaia săgeţii, Humanitas, 1995; traducere în engleză: Flying against the Arrow, CEU Press, 2002. Politice, Humanitas, 1996. Nézz vissza haraggal. A románokról – roman szemmel (Az előszót Konrád Göyrgy írta), Pont/Kiadó, Budapest, 1997. Omul recent, Humanitas, 2001 (Premiul Uniunii Scriitorilor pentru eseu;
Premiul revistei Cuvântul; Premiul AER pentru eseu); traducere în spaniolă: El Hombre reciente, Áltera, Madrid, 2005. Ochii Beatricei, Humanitas, 2004 (Premiul Uniunii Scriitorilor pentru eseu); traducere în italiană: Gli occhi di Beatrice. Com’era davvero il mondo di Dante?, Bruno Mondadori, Milano, 2006; traducere în spaniolă: Los ojos de Beatriz. ¿Cómo era realmente el mundo de Dante?, Siruela, Madrid, 2007. Discernământul modernităţii, Humanitas, 2004; Despre idei şi blocaje, Humanitas, 2007 (cu o nouă prefaţă, reluat cu titlul De ce nu avem o piaţă a ideilor, Humanitas, 2013); Ultimul Culianu, Humanitas, 2010;
O idee care ne sucește mințile (în colaborare), Humanitas, 2014; Partea nevăzută decide totul (Humanitas, 2015), Două eseuri despre paradis și o încheiere (Humanitas, 2015). Traduceri (în colaborare): David Bohm, Plenitudinea lumii şi ordinea ei / The Wholeness and the Implicate Order, Humanitas, 1995.
Emisiuni TV realizate: Idei în libertate, pentru TVR Cultural, 2002–2005 (Premiul Consiliului Naţional al Audiovizualului, CNA, pentru cea mai bună emisiune culturală a anului 2003; Marele Premiu al Asociaţiei profesioniştilor de televiziune, APTR, 2004); Înapoi la argument, pentru TVR Cultural, 2006–2012.
