Impozitele şi taxele locale s-ar putea majora cu 20%
Guvernul ar fi avut obligaţia emiterii hotărârii privind nivelurile pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale şi alte taxe asimilate acestora, în cursul lunii aprilie 2009, însă această hotărâre nu a fost emisă, astfel că pentru calcularea nivelurilor taxelor locale de anul viitor, s-au luat ca punct de plecare valorile aplicate până acum, stabilite în urmă cu trei ani.
Şi pentru că s-a considerat că aceste valori nu mai corespund realităţilor economice din cursul anului 2010, s-a propus majorarea acestora cu 20%. „Nivelul impozitelor şi taxelor locale prevăzute în prezentul titlu poate fi majorat anual cu până la 20% de consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, cu excepţia taxelor prevăzute la art. 263 alin. (4) şi (5) şi la art. 295 alin. (11) lit. b)-d)”, prevede art. 287 din Legea nr.571/2003 privind codul fiscal, modificată. Pe lângă aceste majorări, timişorenii ar putea plăti, de la 1 ianuarie 2010, încă o taxă, doar pe motiv că deţin un imobil în Timişoara şi locuiesc în oraşul de pe Bega.
Taxa de habitat
Dacă proiectul de hotărâre privind stabilirea impozitelor si taxelor locale în municipiul Timisoara pentru anul 2010 va fi votat de Consiliul Local Timişoara, toţi timişorenii care deţin un imobil în oraş şi au domiciliul în Timişoara vor mai trebui să achite, anual, o taxă – taxa de habitat.
“Timişorenii au dreptul la locuire. Calitatea locuirii e strâns legată atât de dotările urbane şi de utilităţile urbane. Locuirea nu e simplă adăpostire, este un act cu dimensiuni culturale prin care ne înscriem în spaţiul urban şi în cel social.
Politicile de locuire nu pot fi reduse la numărul de case realizate, ci trebuie să ia in consideraţie calitatea locuinţelor şi modul lor de a se relaţiona cu oraşul. Locuirea nu este numai retragere în intimitate ci şi deschidere către comunitatea din care facem parte.
A locui împreună nu înseamnă a locui la fel, mixitatea urbană pe care am moştenit-o din comunism îşi are virtuţile ei iar diversitatea şi identitatea trebuie să apară ca valori centrale în propunerile de politici urbane”, se explică în documentul de fundamentare a introducerii taxei de habitat, în care se mai arată: “Oraşul este un bun comun, un spaţiu împărtăşit cu cei de lângă noi.
Avem nevoie de a perpetua memoria oraşului ocrotind detaliile de arhitectură. Tencuiala veche, cu nuturi şi ornamente, trebuie reparată, nu înlocuită.
Să nu uităm că faţada casei nu ne aparţine nouă, proprietari sau locatari, ci oraşului şi comunităţii urbane în ansamblul ei.
Arhitectura e vehiculul cel mai important al memoriei urbane.
Memoria colectivă trebuie exprimată prin monumente care o exprimă cu fidelitate.
Zona istorică conferă identitate urbei, suprapunându-se inimii acesteia, şi reprezentând eticheta oraşului în toate relaţiile locuitorilor săi cu vizitatorii, începând cu turiştii şi terminând cu oamenii de afaceri şi cu investitorii.
Calitatea urbană a zonei centrale determină creşterea atractivităţii şi are impact asupra dezvoltării economico-sociale a întregului oraş, cu rezultate asupra creşterii calităţii vieţii locuitorilor săi”.
Comentarii
comentarii