BCR estimează că inflaţia la finalul anului 2012 se va cifra la 4% în scenariul de bază, dar nu exclude un nivel mai ridicat, de 4,2%, pe scenariul alternativ, potrivit raportului realizat de BCR Cercetare "România: în viteza întâi", prezentat joi de Eugen Sinca, analist senior la BCR.
Estimarea de inflaţie a BCR a fost revizuită în creştere pentru 2012, de la 3,7% iniţial. BCR a luat în calcul producţia agricolă slabă, produsele agroalimentare având o pondere de 37% în coşul de calcul al inflaţiei, precum şi evoluţia cursului de schimb. Nivelul de inflaţie de 4% pentru 2012 reprezintă limita superioară a intervalului-ţintă al BNR, de 3% plus/minus un punct procentual. Pentru 2013, BCR estimează o inflaţie la final de an de 3,5%. ‘Pentru finele anului 2012 estimăm o rată a inflaţiei de 4%, la limita superioară a ţintei BNR. Creşterea preţurilor produselor agroalimentare atât pe plan intern cât şi extern precum şi majorarea unor preţuri administrate sunt principalii factori inflaţionişti din perioada imediat următoare. Totodată, nu excludem ieşirea temporară a inflaţiei din ţinta BNR în această toamnă sau la începutul anului viitor. Prin urmare, considerăm că BNR este mai dispusă în prezent să favorizeze un leu mai puternic pentru atenuarea presiunilor inflaţioniste’, a spus Eugen Sinca. El a menţionat că inflaţia s-a accelerat în iunie, iar apoi a sărit cu un punct procentual în iulie, până la 3%, în condiţiile în care efectul de bază favorabil a dispărut.
”De fapt, nici în primele cinci luni ale anului ratele medii ale inflaţiei lunare nu au fost chiar mici, la 0,3%. Deficitul de cerere agregată va fi în continuare prezent încă o perioadă dar nu va putea contrabalansa oferta cronic insuficientă de bunuri si servicii din producţia internă. Produsele alimentare sunt un exemplu în acest sens, ele deţinând o pondere extrem de înaltă în coşul de consum (37%). Dincolo de alimente, care au intrat în zona pozitivă în termeni anuali în luna iulie au existat si alte elemente care au pus presiune asupra inflaţiei. Combustibilii, tutunul, energia electrică si termică, tarifele de telefonie, precum si cele de apă şi canalizare sunt doar câteva din grupele care au susţinut avansul preţurilor, dacă ar fi să numim aici doar pe cele cu ponderi mai ridicate în coşul de consum. Cererea pentru unele dintre aceste produse este mai puţin elastică, în timp ce altele se regăsesc în categoria produselor cu preţuri administrate (energia de exemplu)”, se spune în raport. Mai mult, menţionează documentul, variaţiile cursului de schimb sunt transmise direct asupra serviciilor de telefonie, exprimate direct în valută de către operatori. Deprecierea semnificativă de 3% a leului faţă de euro pe fondul tensiunilor politice (perioada mai-august faţă de ianuarie-aprilie) şi-a pus amprenta asupra inflaţiei deoarece serviciile de telefonie au o pondere de aproape 5% în coşul de consum. Potrivit analiştilor BCR, leul s-a depreciat cu peste 8% faţă de dolarul american, din care 3,5% poate fi atribuită luptelor politice.
”După recenta misiune de evaluare a FMI/UE, şeful misiunii, Erik de Vrijer, a făcut un anunţ neaşteptat legat de necesitatea creşterii preţului gazelor naturale începând cu luna septembrie, cu 5% pentru consumatori şi cu 10% pentru companii, susţinând că majorarea costurilor nu a fost reflectată în preţ. Aceasta arată că nu este de ajuns să ai o agendă de liberalizare a preţurilor administrate (pentru gaz natural şi energie electrică), dacă aceasta nu este şi aplicată strict, chiar şi în ani electorali. Politica monetară va rămâne una prudentă, iar dobânda de politică monetară va rămâne nemodificată la 5,25%”, se mai spune în raport.
Comentarii
comentarii
