De Rusalii, în zilele de 7 şi 8 iunie 2009, Asociaţia Culturală “Constantin Brâncuşi” desfăşoară una dintre cele mai importante activităţi prevăzute în cadrul proiectului Phare CBC transfrontalier, câştigat în anul 2008, în cadrul Programului de Vecinătate România – Serbia 2004-2006, denumită “Itinerarul tradiţiei populare”. Manifestarea a debutat în România, la Timişoara, printr-un spectacol oferit de Ansamblul „Doina Timişului” al Casei de cultură a studenţilor din Timişoara, pe scena din incinta Muzeului Satului Bănăţean, în dimineaţa zilei de 7 iunie. În continuare, caravana folclorică s-a deplasat spre Serbia, pe traseul Jebel, Deta, Moraviţa, Vârşeţ. Au fost susţinute minispectacole folclorice în centrele localităţilor de pe traseu. În punctul de frontieră Moraviţa, tinerii artişti români s-au întâlnit cu partenerii lor din Satu Nou, Serbia, împreună cu care au susţinut un prim spectacol folcloric de anvergură în după amiaza zilei de 7 iunie. Trebuie remarcat că sărbătoarea Rusaliilor reprezintă Hramul Bisericii ortodoxe române din Satu Nou marcând cea mai importantă sărbătoare a satului. Aceeaşi sărbătoare a Hramului se desfăşoară de Rusalii şi în satele vecine Seleuş şi Petrovasâla în care, de asemenea, a poposit caravana folclorică. În seara zilei de 7 iunie, Ansamblul „Doina Timişului” a susţinut un al doilea spectacol la Seleuş, de data aceasta împreună cu Ansamblul „Tinerele Condee” al liceului românesc din Vârşeţ. Trebuie spus că, pe lângă Hram, Seleuşul aniversează 200 de ani de la sfinţirea Bisericii româneşti din localitate. Această biserică este foarte cunoscută şi prin faptul că pictura ei a fost realizată de Nicolae Popescu, primul pictor important al Banatului. Itinerarul tradiţiei populare se încheie luni, 8 iunie, cu un spectacol de amploare la Petrovasâla (Vladimirovaţ). Şi la acest spectacol, pe lângă Ansamblul „Doina Timişului”, vor participa mai multe formaţii din Serbia. Şi Petrovasâla a avut recent o aniversare: 200 de ani de la întemeierea localităţii. Strămoşii actualilor locuitori s-au strămutat la acea vreme din România, în special din localităţile Jamu Mare şi Clopodia.
