La nivel mondial, fenomenul a fost deschis de promoţia japoneză K 1 , promoţie ce a scris istorie şi a reuşit să stângă toate valorile kick boxingului mondial iar mai târziu şi nişte diletanţi, pentru show, dar în proporţie de 90% meciurile şi campionii erau desemnaţi pe bază valorică. În MMA, promoţiile PRIDE şi UFC ţineau capul de afiş, azi UFC-ul fiind indiscutabil liderul absolut în MMA-ul mondial.
Era normal ca şi în România acest fenomen să se dezvolte şi să ia amploare, prin Local Kombat la început, apoi prin Super Kombat (cam acelaşi lucru). De aici s-a încercat şi creearea unor „eroi” autohtoni mai mult sau mai puţin veritabili. Când spun asta iau in calcul valoarea REALĂ a adversarilor, palmares (amator şi profesionist), competiţii şi gale câştigate etc. La o reală şi obiectivă analiză, constatăm: mulţi idoli falşi şi puţini campioni veritabili! De fapt, pe toate categoriile de greutate, meciuri de top mondial, valoare a meciurilor şi turnee de însămnătate, găsim sub cinci sportivi ce au confirmat. Unul singur însă iese cu adevărat din pluton, Daniel Ghiţă. Pot fi menţionaţi Sebastian Ciobanu, Ciprian Sora,Ionuţ Atodiresei şi tehnicinul Nicu Dascălu. Benjamin Adegbuyi este într-o formă bună, dar mai are până să confirme la nivelul de top, mai ales că promoţia Glory nu are nişte grei de clasă A, segmentul fiind în lipsă de valori reale. Lipsesc mulţi dintre actualii „campioni” autohtoni nu!? Da,lipsesc, nu mă refer la cei ajutaţi în proporţie de 90% de către promotori să câştige meciurile şi să le facă palmares, palmares demontat rapid de către adversari valoroşi şi promoţii ce nu ţin cont de „aranjamentele” tipic româneşti.
Asta nu înseamnă că nu avem sportivi de valoare, ce pot fi crescuţi frumos, sănătos şi cu rezultate foarte bune. Dar aici este nevoie de un management de top şi cluburi de nivel înalt, antrenori adevăraţi şi profesionişti.
Un exemplu real, frumos şi demn de tot respectul este cazul Cristianei „Mongol” Stancu. Palmaresul său de amatori este mai mult decât concludent. Această sportivă a ridicat nivelul şi imaginea sportului de luptă românesc, prin seriozitate, performanţe, valoarea adversarelor, preocupări extra-sportive, cultură,pregatire intelectuală şi spirituală. Beneficiază de un managementul foarte bun pentru România, executat impecabil de către soţul acesteia,unul din specialiştii de top ai sportului de luptă şi artelor marţiale din ţară. (ţin să precizez că nu-i cunosc personal şi nu fac osanale nimănui! Nu am de ce şi nici un interes). Sincer sunt mirat că un „ochi format” ca cel a domnului Eduard Irimia nu a văzut potenţialul şi capacitatea acestei sportive.
Acum: să revenim la acest „război” mediatic şi al declaraţiilor dintre Daniel Ghiţă şi Cătălin Moroşanu, dar şi o concurenţă între principalele promoţii din România: Colosseum Tournament şi Dynamite FS. Din punct de vedere sportiv, ar fi un meci între valoarea sportivă incontestabilă în persoana lui Daniel Ghiţă şi Cătălin Moroşanu, un personaj creat de LK (Local-Kombat, SK) cu puternice accente de show, presărate cu meciuri de palmares pentru el şi trei maxim patru meciuri de valoare. Câştigătorul nu poate fi decât unul în opinia mea, dar în sport se poate întâmpla orice. Din punct de vedere financiar poate fi o lovitură bună pentru amândoi, cu condiţia să se dorească cu adevărat acestă confruntare.
O analiză pentru galele din 14 decembrie: 1. Colosseum Tournament, greşiţi în abordarea acestei gale! Aveţi o sportivă de top, singura ce trage în sus această gală din Timişoara din punct de vedere mediatic, relaţional şi în mare parte financiar…şi ce faceţi?! Unde este promovarea ei? Prin declaraţiile voastre şi „războiul” dintre promoţii voi doar hrăniţi gala concurentă!!! Câştigă DFS-ul!!!! Vorbiţi mai mult de gala lor decât de a voastră, uitând meciul vedetă, cel al Cristianei Mongol!!! GREŞIT!!! Foarte greşit!!!! Aveţi oameni noi, talentaţi (exemplu lui Eduard Gafencu şi alţii), folosiţi asect aspect, nu mergeţi într-o direcţie eronată de care se foloseşte concurenţa. Păcat, şi aşa plecaţi cu şansa a doua din punct de vedere mediatic şi de vizibilitate, aveţi în curte o valoare ce este tot mai sonoră în medii puternice şi valoaroase, iar voi nu o puneţi în valoare. Nu faceţi greşala domnului Eduard Ieremia.
Apoi, DFS. Acum, nu trebuie să bateţi monedă cu transmisiunea a doua meciuri pe PRO TV şi cu audienţa de acolo. Mai ales că urmaţi cu meciurile respective după Vocea României. Trebuie văzut de unde preluaţi audienţa şi unde o menţineţi! Şi cât faceţi pe Pro X audienţă!? Plus că nu promovaţi mai nimic nou, nu creşteţi nimic, aceleaşi figuri şi meciuri de plamares pentru „sportivii” cu aere de vedete şi impresii de mari luptători. Să fim serioşi, ştim adevărul şi din poziţia de nespecialişti ai fenomenului. În rest foarte bine că se fac aceste evenimente şi aveţi clar plusurile voastre.
Ţineţi minte însă ceva, adică toate „vedetele” prezente în gala de la Craiova şi mai ales managerii sau patronii, luptati ca şi imagine cu o singură persoană: Cristiana „Mongol”! de ce? Este singura cu nume şi imagine mediatică din gala Colosseum de la Timişoara. Nu mai menţionez că luptă cu o valoare incontestabilă şi pentru o centură valoroasă. Voi toţi, împreuna cu televiziunea în cauză, luptaţi cu ea, şi orice rating tv ar face Colosseum T. comparativ cu voi, de fapt Cristiana face!!! Tot ea a strâns în jurul ei atâta expunere mediatică valoroasă. Oricum ar fi, din acest punct de vedere este câştigătoare. Sincer, nu înţeleg cum aţi pierdut oportunitatea de a o coopta în DFS !?
Acest material nu este menit să jignescă pe nimeni, este doar o vedere cât mai obiectivă a kick box’ului autohton şi galelor de profil actuale, din punct de vedere sportiv şi managerial. Baftă tuturor şi cît mai multe meciuri reale şi valoroase!
