.jpg)
Cu toţii ştim că ,,iarana nu-i ca vara“, dar conducerea CET Reşiţa o ştie cel mai bine, asta pentru că , odată cu sezonul rece, începe cu adevărat munca serioasă a societăţii reşiţene de termoficare. Speriaţi de intenţiile guvernului de a elimina subvenţile de căldură, foarte mulţi dintre reşiţeni se şi vedeau tremurând de frig în miezul iernii, asta pentru că nu şi-ar fi permis să plătească o factură uriaşă la încălzire. Din fericire, guvernul a revenit asupra acestei decizii, aşa că şi pe mai departe, consiliile locale vor putea să subvenţioneze preţul gigacaloriei, iar guvernul va continua să acorde compensaţii. „Este adevărat că noi mai avem de primit 10 milioane lei noi de la guvern, compensaţii pentru iarna trecută, dar cred că fără aceste compensaţii şi subvenţiile locale, mulţi abonaţi nu şi-ar mai permite să plătească preţul agentului termic şi ne-am confrunta cu un val uriaş de cereri de debranşare. De altfel, în această toamnă, am şi primit 27 de astfel de solicitări, tocmai din această cauză, dar cum s-a revenit asupra deciziei de anulare a subvenţiilor, şirul debranşărilor nu a mai continuat“, spune Aurel Marinescu, directorul general al CET Energoterm Reşiţa. Declinul societăţii municipale de termoficare a început prin anul 1996, asta după ce în primii ani după 1989, societatea avea cam 27.000 de apartamente şi factura peste 60.000 de persoane care primeau apă caldă menajeră de la CET. Acum doar puţin peste 5.000 de facturi mai sunt emise lunar de compania de termoficare. „Suntem în prag de iarnă, iar în condiţiile în care CET nu mai funcţionează pe păcură, suntem pregătiţi în ceea ce priveşte gazul şi putem furniza agent termic chiar de azi“ spune Aurel Marinescu. Problema mult mai mare este că CET a semnat un contract nou de furnizare a gazului cu Eon Gaz, contract care are o clauză specială, în care este prevăzut că CET îşi plăteşte gazul consumat în maximum 10 zile de la folosirea lui. „Actualmente suntem cu plata la zi, am găsit înţelegere la primărie, care şi-a achitat datoriile către noi, ceea ce sperăm să se întâmple şi la iarnă. Este posibil ca şi diferenţa de 5 procente de TVA, care a crescut de la 19 la 24%, să fie suportată tot de către autorităţile locale şi de compensaţiile de la guvern“, mai spune Marinescu. O altă problemă serioasă pentru CET Reşiţa este faptul că reţeaua de distribuţie este extrem de veche şi nu s-a reuşit modernizarea ei, aşa că pierderile sunt foarte mari. Consiliul local a aprobat 5 miliarde de lei vechi pentru izolarea reţelelor aeriene de distribuţie, ca să nu se mai piardă din gradele agentului termic, însă problema reţelei de distribuţie nu este nici pe departe rezolvată şi continuă să găurească serios bugetul CET. „Pierderile le suportăm noi, nu sunt cuprinse în preţul gigacaloriei, dar pentru asta este clar că şi noi facem credite, care mai apoi adună dobânzi şi penalităţi. Mai reeşalonăm din datoriile la apă şi la energie electrică, dar nu putem întinde firul la nesfârşit“, recunoaşte Marinescu. Cum, pe acestă criză, speranţe de finanţare nu prea sunt, singura speranţă este ca iarna asta să fie cam ca vara, ceea ce ar avantaja deopotrivă atât abonaţii, cât şi mastodontul numit CET Energoterm.
