Toate în viață au o limită, o măsură, o linie, o decență. Așa spune o vorbă veche, indiferent dacă ea este românească sau nu! Despre etica și limitele pe care le-ar pune în comunicare, dacă ar fi puțin mai deștept, el, Dominic Fritz, ar fi de vorbit, de analizat. Am ascultat interviul pe care l-a dat azi postului de Radio DIGI FM, lăudându-se cu expoziția Brâncuși, ca și cum el sau ”faimosul” Centrul de Proiecte ar fi avut cea mai mică atingere cu această temă. Nu. Nimic. Gol. Vorbe deșarte. Manipulare odioasă, tipică celor care au făcut dictaturile, nici nu contează care dintre ele, naziste sau comuniste. Cum să afirmi: ”L-am adus pe Brâncuși acasă!”, cum să joci rolul bănățeanului suferind de patriotism local și să afirmi, pe un post național: ”Faptul că Brâncuși nu e din Timișoara, cred că-l putem ierta”? A spus vreodată, cândva, vreun bănățean cultivat sau om simplu că un mare artist ca Brâncuși trebuie ”iertat”? Marele nostru sculptor este valoare a patrimoniului cultural național, este dovada limpede a creativității românești, ar îndrăzni cineva să facă vreun comentariu privind locul nașterii? Fritz confundă revolta timișorenilor pe anumite aspecte ale comportamentelor unor conaționali din trafic, protagoniștii unor obrăznicii și vulgarități identificabile cu ochiul liber, din mașini înscrise în anumite zone, confundă critica și bancurile legate de o anumită geografie, cu atitudinea legată de civilitate? Dar ce legătură au toate astea cu marele Brâncuși?
Tare trebuie să-l doară faptul că două mari evenimente culturale din cadrul Capitalei Europene a Culturii, Expoziția Brâncuși și spectacolul cu John Malkovich, nu au avut nicio legătură cu Primăria Timișoara sau Centru de Proiecte (sugativa banilor publici), fiind realizate de alte instituții și organizații.
Expoziția Brâncuși este adusă pe programul TCCE 2023 de către Consiliul Județean Timiș, în parteneriat cu alte organizații și sponsori.
Siderat, domnul Alin Nica, președintele CJT, pe care l-am interpelat, spune: ”Nu este prima oară când domnul Fritz, în calitatea sa de primar al Timișoarei, face declarații publice lăudăroase, ditirambice, jucând piesa marelui organizator din TCCE. Nu este prima oară când asumă proiecte la care el sau echipa sa nu au muncit nicio zi. Am ascultat și eu interviul. Niciun cuvânt despre CJT, despre ONG-urile culturale implicate, despre Muzeul de Artă al CJT. Cum s-ar numi asta? Mă străduiesc să-mi păstrez tonul civilizat și elegant, dar în fața unor astfel de atitudini simt că trebuie să schimb ceva!”
Trebuie demascată manipularea, trebuie să fie date jos ”penele” colorate ale păunului ce se crede zeu, trebuie identificate măștile. Doar atât. Lumea va înțelege, lumea este inteligentă, chiar dacă este născută la interferența Europei cu Balcanii.
Brâncuși este aici, la Timișoara, prin grija, susținerea, implicarea Consiliului Județean Timiș și a Muzeului de Artă.
Zice Fritz (repet) : ”Să-l iertăm pe Brâncuși că nu este de aici”. Nu am mai auzit vreodată o prostie mai mare!
Noi, timișorenii, să-l iertăm pe Fritz că îndrăznește să ne jignească inteligența?
