În comuna Ezeriş, toată lumea munceşte. Fie că mână oile, se îndeletnicesc cu agricultura, fac pâine în fabrica din sat sau se ocupă de… fabricarea subansamblelor şi componentelor auto care echipează maşinile străine, nimeni nu stă să-i pice bani din cer.
„În 2000, când am ajuns primar, aveam la nivelul comunei Ezeriş undeva la 100-120 de asistaţi sociali. La ora asta nu mai avem. În ianuarie a fost ultimul, o băbuţă care a decedat şi odată cu ea s-a încheiat şi epoca asistaţilor social la nivelul comunei Ezeriş”, afirmă Ioan Rusu primarul comunei Ezeriş.
Primarul a tăiat la sânge ajutoarele sociale, după ce a descoperit că mulţi dintre beneficiari aveau zeci de animale în curte, pământ agricol sau tractoare. Apoi i-a obligat pe cei rămaşi, să muncească pentru banii de la stat. Localnicii au avut de unde alege: sunt 10 firme în Ezeriş.
„Am început din 2007 dar cu mai puţini angajaţi, cu 4,5 şi din 2011 am început să evoluăm. 85% sunt din comună. Noi am vrea să ne mai extindem dar e cam problemă cu forţa de muncă”, spune Nicolae Paica, reprezentant firmă.
Autorităţile din Ezeriş i-au ajutat pe foştii beneficiari ai ajutoarelor de la stat care nu şi-au găsit serviciu să-şi caute un loc de muncă în localităţile învecinate.
„Încercăm pe toate căile prevăzute de lege să îi îndrumăm spre muncă. Există firme care ne contactează şi ne spun de locurile disponibile”, spune Elena Luchian, secretarul primăriei Ezeriş.
Ajuns la al cincilea mandat, primarul se laudă că n-a pierdut voturi când i-a obligat pe leneşi să muncească. Mai mult, economia făcută din ajutorul minim garantat a fost direcţionată spre infrastructură, aşa că Ezerişul are planuri pentru alimentarea cu apă, canalizare şi modernizarea drumurilor din localitate.
Comentarii
comentarii
