Homosexualii, persoanele suferinde de HIV-SIDA, cele cu dizabilităţi şi romii – acestea sunt cele mai discriminate comunităţi din România, în acest moment. Este concluzia dezbaterii pe tema discriminării, ce a avut loc la Curtea de Apel Timişoara, vinery, 29 iunie, organizată cu prilejul Zilei Magistratului. La eveniment au participat reprezentanţi ai instituţiilor de presă din Regiunea de Vest şi magistraţi din jurisdicţia Curţii de Apel Timişoara. Asztalos Csaba, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării din România, a precizat că există discriminare directă, indirectă, hărţuire, victimizare şi dscriminare multiplă. Cea mai gravă este discriminarea multiplă, unde se îmbină două sau mai multe aspecte: de obicei de gen şi de vârstă. Femeile sunt cele mai discriminate, în această situaţie. De asemenea, hărţuirea sexuală este o formă frecventă de discriminare. “În general, hărţuirea creează o stare degradantă şi umilitoare. E sursa majoră de violenţă în şcoli”, a spus Asztalos.
O altă concluzie a dezbaterii a fost că populaţia majoritară are o puternică percepţie negativă asupra comunităţii homosexualilor. Cea mai des întâlnită discriminare a gay-lor este cu privire la dreptul la muncă. Cornel Bogdan, redactorul-şef al cotidianului ZIUA de Vest, a lansat o întrebare: “Îl vedeţi dumneavoastră pe Patriarhul României binecuvântând căsătoria a doi homosexuali, în România, în următorii 10 ani?”. Răspunsul a fost evident: “Nu!”. Expresia “discriminare pozitivă” e greşită, fiindcă termenii se exclud reciproc. Corect este “măsură afirmativă”, în scopul compensării diferenţelor dintre comunităţile marginalizate. În România sunt 1,5 milioane de romi, dar au avut curajul să îşi declare etnia 630.000. Una dintre cele mai grave discriminări a ţiganilor este lipsa de acces la spaţiul public (restaurante, cofetării etc.), dar şi segregarea în educaţie (de la grădiniţă până la universitate). Şi mai gravă este problematica generalizării, în cazul infracţionalităţii. Dacă un rom a făcut o infracţiune, nu înseamnă că toţi romii sunt infractori.
În general, subiectul dezbaterii de la Curtea de Apel Timişoara a fost reprezentat de problematica discrimiminării şi potenţialele limitări aduse libertăţii de exprimare. La eveniment au participat, alături de magistraţii bănăţeni, judecător Alina Nicoleta Ghica – preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, judecător Lidia Barac – preşedintele Curţii de Apel Timişoara, judecător Erica Nistor – preşedintele delegat al Curţii, precum şi judecător Florin Moţiu – secretar de stat în Ministerul Justiţiei.
Acasă Eveniment Magistraţii şi jurnaliştii au dezbătut problematica discriminării, la Curtea de Apel Timişoara
