În șapte județe ale țării, majoritatea în Transilvania, există cel puțin un sat smart village. La Ciugud, Alba, de mai bine de un an nu mai există casierie în instituțiile statului, iar plățile se realizează online sau automate electronice de plată. În plus, fiecare cetățean are un card cu care poate accesa toate informațiile sale financiare și se lucrează la sisteme informatice care să permită unui locuitor să meargă la Primărie doar în caz de naștere, căsătorie sau deces.
Rețele wifi publice cu acces gratuit, magazine online cu alimente locale, spații comune de lucru chiar în sat, centrale ce folosesc resurse regenerabile, clinici medicale și cinematografe mobile. Așa arată în Europa satele inteligente (smart village), concept ce se referă la adoptarea de soluții inteligente atât în sectorul public, cât și în cel privat.
În România, sunt peste 140 de comune care au în curs de implementare mai mult de 220 de inițiative smart village, printre care școli cu sisteme de învățământ la distanță, primării digitalizate, transport public și colectare a deșeurilor, potrivit informațiilor Asociației Române pentru Smart City (ARSC).
Există deja și nouă localități în care au fost implementate deja mai multe proiecte smart village, dintre care trei în județul Mureș și câte una în Alba, Sălaj, Galați, Timiș, Sibiu și Ilfov.
Este vorba despre:
Ciugud, Alba (opt proiecte smart village);
Aluniș, Mureș (șapte proiecte smart village);
Boghiș, Sălaj (cinci proiecte smart village);
Saschiz, Mureș (cinci proiecte smart village);
Bălășești, Galați (patru proiecte smart village);
Corunca, Mureș (patru proiecte smart village);
Mânăștiur, Timiș (patru proiecte smart village);
Șelimbăr, Sibiu (patru proiecte smart village);
Snagov, Ilfov (patru proiecte smart village).
Cel mai inteligent sat din România este Ciugud din Alba, care a devenit, din 2020, și un studiul de caz folosit de Guvernul României pentru a dezvolta acest concept. În plus, angajații Primăriei din localitate sunt singurii care au dezvoltat programe de mentoring prin care învață și indrumă și alte comunități să implementeze soluții smart. Așa să-a ajuns ca o comunitate de săracă din Hoghilag județul Sibiu, să-și transforme scoala cu toaletă în curte într-o școală smart.
Printre proiectele de smart village se mai numără cele din: școli – sisteme de învățământ la distanță, biblioteci digitale și programe educaționale adaptative bazate pe inteligență artificială (IA); administrația locală – servicii publice accesibile online, plata taxelor online, digitalizarea relației cu cetățenii și companiile, alocarea de resurse administrative în baza analizei datelor, sisteme de alertă publice în caz de urgență; infrastructură – iluminat public inteligent cu un consum eficient de energie, colectarea deșeurilor pe baza datelor de la senzori, transport public integrat cu alte forme de mobilitate (transport alternativ) sau agricultură inteligentă – sisteme de monitorizare cu drone sau cu senzori, integrarea producției agricole cu cea de energie alternativă pe același teren.
Printre tehnologiile care contribuie la tranziția către comunități inteligente pot fi enumerate:
Senzori IoT: monitorizare, începând de la trafic, până la calitatea aerului;
Sisteme de gestionare a energiei: panouri solare inteligente, rețele de distribuție inteligente;
5G: pentru o conectivitate rapidă și eficientă;
Platforme de ticketing digital: aplicații mobile pentru transportul public;
Camere de supraveghere cu IA: pentru securitate și gestionarea traficului;
Telemedicină: aplicații și dispozitive pentru consultări la distanță;
Big Data: Centre de date pentru analiza și optimizarea serviciilor publice.
România are potențialul să ajungă una dintre cele mai digitalizate țări din regiune, în condițiile în care 50% din sate pot deveni inteligente până în 2030, potrivit estimărilor Asociației Române pentru Smart City (ARSC). Rata de digitalizare depinde însă de mai mulți factori, cum ar fi gradul de implicare a autorităților locale, accesul la finanțare și gradul de adopție a tehnologiei în zonele rurale, inclusiv dezvoltarea competențelor digitale necesare.
Din 2016 și până în prezent au apărut peste 1.000 de proiecte și inițiative Smart City și Smart Village.
Cu toate că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României nu are o linie bugetară dedicată conceptului de „Smart Village”, multe dintre componentele sale se aliniază direct cu domeniile care fac parte din ceea ce înseamnă un proiect de “sat inteligent”.
Pe lângă fondurile PNRR, România are la dispoziție și fondurile de coeziune, în actualul exercițiu financiar, unde sunt aproape 30 de miliarde de euro. Acești bani sunt mult mai clar repartizați, pe anumite domenii, inclusiv Programul Operațional Regional gestionat de cele 8 Agenții de Dezvoltare Regională.
Totodată, ARSC a lansat serviciul de finanțare Smart Finance, prin care autoritățile locale pot obține fonduri europene și guvernamentale pentru digitalizarea și modernizarea localităților. Prin acest serviciu, autoritățile locale au acces la o gamă completă de servicii, de la identificarea surselor de finanțare până la asistență tehnică post-implementare în comunitățile lor.
Sursa: economica.net
