Acasă Cultura Mare concert Mozart, în cadrul Festivalului Timişoara Muzicală, la Filarmonica Banatul

Mare concert Mozart, în cadrul Festivalului Timişoara Muzicală, la Filarmonica Banatul

DISTRIBUIȚI

filarmonica oct 2Vineri 6 mai, de la ora 19, un nou concert atractiv în cadrul Festivalului „Timişoara Muzicală”, vineri 6 mai. Vom asculta Uvertura la Opera „Euryanthe” de Carl Maria von Weber, Concertul pentru pian şi orchestră nr.2o în re minor K.466 de Wolfgang Amadeus Mozart şi Poemul simfonic „Şeherazada” op. 35 de Nikolai Rimski-Korsakov.
Mircea Tătaru, concert maestru, a explicat că nu este surprinzător că Weber a fost şi compozitor de opere din moment ce ştim că a crescut în mediul teatrelor lirice. Părinţii săi făceau parte dintr-o trupă de teatru care dădea spectacole în oraşele germane, luându-l peste tot cu ei pe micul Carl. Încă de la 17 ani compunea mici piese pentru teatrele muzicale, ba chiar a fost numit director muzical la teatrul din Breslau, iar mai târziu la Dresda. Atunci, la Dresda, a compus opera „Euryanthe”denumită Mare Operă Eroico-Romantică. Premiera a fost la Viena în 1823. După 20 de reprezentaţii de succes, a dispărut de pe afişe, rămânând până azi pe o poziţie slabă în repertoriul de operă. Problema ei, remarcată din plin de compozitorii vremii, a fost libretul foarte subţire. Autoarea, Helmina von Chezy, n-a ştiut să exploateze satisfăcător povestea nobilului cavaler Gérard, Conte de Nevers, care o suspecta pe casta şi virtuoasa sa soţie, Euryanthe de Savoia de înşelare şi trădare. Uvertura, o paradigmă a stilului romantic timpuriu, a avut succes mereu în debutul concertelor simfonice. A fost compusă după finalizarea operei, deci include materialul tematic folosit şi descrie cu ajutorul motivelor toate caracterele subiectului.  
În continuare vom asculta un concert aproape romantic pentru clasicul Mozart. Nu degeaba a fost concertul preferat al lui Ludwig van Beethoven. Între cele 27 de concerte pentru pian, doar două sunt într-o tonalitate minoră, acesta în re minor, numerotat ca al douăzecilea şi cel cu numărul douăzecişipatru. Această tonalitate cât şi zbaterile romantice întâlnite, în special la început, ca nişte furtuni de rău augur, ne sugerează reminiscenţe dramatice din opera sa Don Giovanni. În totalitatea sa, concertul ne oferă stări diverse şi o gamă largă de sentimente, fiecare auditor, indiferent de opţiuni, va avea partea sa de satisfacţie. A fost compus la Viena în 1785. Concertul va fi interpretat pe scena Capitol de pianistul Horia Mihail.
La finalul concertului orchestrei Filarmonicii „Banatul” dirijat de maestrul Theo Wolters, vom asculta Suita simfonică „Şeherazada” de Nikolai Rimski-Korsakov. Păstrând tradiţia familiei, Korsakov a fost la început marinar în Marina Imperială Rusă. Prima operă ascultată l-a cucerit pentru muzică şi încet, încet, prin studiu şi pasiune devine compozitor ocupând chiar funcţii artistice în Capela Imperială. De aceste funcţii se plictiseşte repede, dedicându-se doar compoziţiei. Şeherazada ne poartă într-o lume de basm, pentru că se bazează pe povestirile din O mie şi una de nopţi. Programul după care s-a călăuzit sunt tablouri şi scene izolate, fără legătură între ele. Iată cele patru părţi: Marea şi corabia lui Sindbad, Povestea prinţului Kalender, Sărbătoarea de la Bagdad şi Corabia care se sparge de stânca cu călăreţul de aramă. Există punţi de legătură scrise pentru vioară solo, personificare a Şeherazadei care-l farmecă pe cruntul sultan cu basmele ei. Părţile solistice vor fi susţinute de violonista Alexandra Crişan, şefa partidei de vioara I, a explicat Mircea Tătaru.

Comentarii

comentarii