“Noul pachet legislativ al reformei educaţiei prevede înfiinţarea consorţiilor şcolare şi de învăţământ dual de către autorităţile locale. Aceste consorţii sunt parteneriate contractuale între unităţile de învăţământ acreditate, prin care vor putea fi utilizate în comun resursele acestora, pentru a creşte oportunităţile de învăţare oferite elevilor. În acelaşi timp, vor putea fi create campusuri de învăţământ profesional dual, de importanţă regională, care oferă programe de formare, facilitând procesul de conectare a competenţelor dobândite de absolvenţii învăţământului dual cu cerinţele pieţei muncii”, arată deputatul liberal Marilen Gabriel Pirtea, preşedinte al Comisiei de Educaţie şi Cercetare a PNL.
“Termenul ‘educaţie duală’ este utilizat pe scară largă ca termen umbrelă, referindu-se la faptul că predarea şi învăţarea în VET (acronim utilizat pentru învăţământul vocaţional profesional şi tehnic) se caracterizează prin ‘dualitate’ în două privinţe: dualitatea locurilor de învăţare (şcoli/furnizori VET şi companii de formare), pentru împărţirea responsabilităţii de a oferi instruire teoretică şi practică, şi dualitatea actorilor (actori publici şi privaţi), împărţind responsabilitatea pentru politica şi practica VET. Dualitatea contextelor de învăţare stă la baza definiţiilor utilizate în literatura europeană şi internaţională. Potrivit UNESCO, ‘sistemul de învăţământ dual’ este numit ‘dual’ deoarece combină ucenicia într-o companie şi educaţia profesională la o şcoală profesională într-un singur curs.
În companie, ucenicul primeşte o pregătire practică, care este completată de instruire teoretică în şcoala profesională. Potrivit Cedefop (2008a), învăţământul dual se referă la ‘educaţia sau formarea care combină perioade într-o instituţie de învăţământ sau centru de formare şi la locul de muncă’. Cedefop (2008a) se referă la educaţia duală şi ca formare alternativă, ceea ce subliniază faptul că termenul “educaţie duală” poate fi folosit în mod interschimbabil cu ‘formare alternativă’, ‘ucenicie’ sau ‘învăţare la locul de muncă’. Există, totuşi, unele diferenţe mici, dar semnificative între aceşti termeni, deoarece diferă în ceea ce priveşte cele două aspecte menţionate mai sus. (Murphy, I., Curth, A., Chatzichristou, 2016 )”, subliniază deputatul PNL Timiş, Marilen Gabriel Pirtea, coordonator al Comisiei de Educaţie şi Cercetare a PNL.
“Potrivit proiectului legislativ supus consultării, în sistemul de educaţie se pot constitui consorţii de învăţământ dual, ca forme de asociere, formate cel puţin din următoarele tipuri de entităţi: licee profesionale de stat şi/sau particulare acreditate, instituţii de învăţământ superior acreditate, autorităţi publice locale şi operatori economici. Consorţiul poate include şi alţi parteneri relevanţi în domeniul pregătirii profesionale, care pot susţine un ecosistem extins de formare duală. Învăţământul dual contextualizează relaţia colaborativă dintre şcoală sau universitate şi piaţa muncii, iar învăţarea la locul de muncă (work-based learning) este o strategie educaţională care oferă elevilor şi studenţilor experienţe de lucru din viaţa reală. Învăţarea la locul de muncă poate oferi beneficii tuturor părţilor interesate implicate – instituţia de învăţământ, cursantul, angajatorul şi societatea”, adaugă deputatul liberal Marilen Gabriel Pirtea.
“În proiectul de lege, operatorii economici care încheie contract de parteneriat cu unităţile de învăţământ care desfăşoară învăţământ liceal profesional, potrivit reglementărilor legale din domeniul educaţiei, beneficiază de facilităţi la plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale, bugetelor fondurilor speciale sau bugetelor locale, astfel încât valoarea cumulată a burselor plătite elevilor înmatriculaţi în forma de învăţământ dual de către operatorii economici se deduce din impozitul pe profit al acestora. În plus, creşterea cuantumului minim al burselor acordate pentru învăţământul dual (3000 lei/an/elev în învăţământul liceal, filierea profesională) nu poate decât să facă această filieră de învăţământ, atât de utilă şi necesară, mai atractivă pentru tineri.
Colaborarea dintre unităţile de învăţământ preuniversitar şi agenţii economici pentru succesul învăţământului dual este esenţială, iar o bursă consistentă va fi un factor motivant atât pentru elevi, cât şi pentru familiile acestora, pentru a-i îndruma spre un profil educaţional care le va garanta un loc de muncă în domeniul studiat încă de la absolvirea învăţământului preuniversitar”, observă deputatul PNL Timiş, Marilen Gabriel Pirtea, coordonator al Comisiei de Educaţie şi Cercetare a PNL.
“Nu în ultimul rând, înfiinţarea de campusuri profesionale integrate pentru învăţământul dual printr-un parteneriat între unităţi de învăţământ preuniversitar, instituţii de învăţământ superior, autorităţi locale şi operatori economici, va genera oportunităţi de formare şi profesionalizare pentru tinerii absolvenţi de învăţământ preuniversitar dual, oferindu-le variante de trasee de învăţare şi la nivel universitar. Printr-o astfel de agregare de resurse, infrastructura educaţională care va fi pusă la dispoziţia elevilor şi cadrelor didactice va cunoaşte o dezvoltare semnificativă, cele mai noi tehnologii putând fi mereu aduse în discuţie în procesul didactic.
Promovarea acestui tip de învăţământ, prin facilitarea unei colaborări strânse între sistemul educaţional preuniversitar şi universitar şi operatorii economici, prin punerea la comun a resurselor în beneficiul elevilor, tinerilor, va contribui semnificativ atât la acoperirea nevoilor pe care piaţa muncii le are, cât şi la creşterea angajabilităţii tinerilor, ducând, automat, la creştere economică”, conchide deputatul liberal Marilen Gabriel Pirtea.
“În calitate de preşedinte al Comisiei de Educaţie şi Cercetare din PNL, îi invit pe toţi cei interesaţi să ne transmită obsevaţiile lor, legate de pachetul legislativ pentru învăţământul preuniversitar, cât şi de cel legat de învăţământul superior. Pentru o comunicare eficientă în acest proces de consultare, PNL a lansat o platformă online, pentru comunicare interactivă, care se poate accesa la adresa Legile-educatiei.pnl.ro, un spaţiu de dialog despre viitorul educaţiei”, arată preşedintele Comisiei de Educaţie şi Cercetare din PNL, deputatul Marilen Gabriel Pirtea.
