La sfârşitul săptămânii trecute, Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara informa că, datorită unor lucrări de reabilitare, în perioada 05 mai 2009 – 15 iunie 2009, se închide circulaţia autovehiculelor cu masa mai mare de 7,5 tone pe DN 6 km 500+400 – 552+600 Lugoj – Timişoara. Direcţia de drumuri menţiona că în perioada restricţionată, circulaţia vehiculelor rutiere se va desfăşura deviat, în ambele sensuri de circulaţie, pe următoarele rute ocolitoare: pentru relaţia Timişoara – Lugoj traficul rutier se va desfăşura pe ruta: DN 59 Timişoara – Voiteg, DN 58B Voiteg – Reşiţa, DN 58 Reşiţa – Caransebeş; pentru relaţia Nădlac – Calafat: traficul rutier se va desfăşura pe ruta: DN 7 Nădlac – Arad – Deva – Simeria, DN 66 Simeria – Petroşani – Târgu Jiu – Filiaş, DN 6 Filiaş – Craiova, DN 56 Craiova – Calafat. Una din urmările restricţionării traficului rutier pe DN 6 ar fi că şi mai multe camioane ar tranzita Timişoara, astfel că Primăria Timişoara a luat atitudine imediat după aflarea veştii, reprezentanţii instituţiei considerând ca inoportună orice deviere a traficului greu prin Timişoara, în lipsa unei centuri ocolitoare, şi mai ales fără a fi consultaţi.
Luni, 4 mai, la sediul Primăriei Timişoara a avut loc o şedinţă a Comisiei de Circulaţie tocmai pentru a stabili detaliile legate de măsurile ce se impun pentru ca Timişoara să nu fie complet sufocată de camioane.
Ciuhandu a primit asigurări că traficul greu prin oraş nu va creşte, ci din contră, pentru că şoferii de camioane vor fi înştiinţaţi cu privire la devieri încă de la punctele de intrare în ţară, şi pe traseu existând marcaje speciale. „Devierea traficului greu prin oraş ar însemna un dezastru.
Lucrarea pe care direcţia de drumuri doreşte să o facă, Timişoara-Lugoj, este foarte importantă, dar nu în orice condiţii. În plus, mi se părea normal ca Primăria Timişoara, cea care administrează drumurile din Timişoara, să fie informată din timp. Eu am aflat din comunicate de presă despre această intenţie de a deturna prin oraş o parte din traficul greu, suplimentar peste ce există în prezent. Am considerat absolut necesară o întrunire a Comisiei de circulaţie, pentru a lămuri problemele.
Asta şi pentru că în 22 aprilie am dat ordinul de reîncepere a lucrărilor de reabilitare a pasajului din Calea Şagului, lucrare pe care n-o finanţează Guvernul României, ci este finanţată exclusiv de către Municipiul Timişoara.
Este o lucrare de o extremă importanţă pentru tot traficul către sud-vest, iar dacă mai trece un trafic suplimentar pe acolo în condiţii de şantier, se va crea o problemă.
O altă problemă o reprezintă bulevardul Liviu Rebreanu, unde lucrările, din păcate, nu sunt de calitatea la care ne-am aşteptat, iar orice încărcare suplimentară a acestei părţi a oraşului în momentul de faţă, după părerea mea este neavenită. (…) A deturna acum traficul greu de pe această relaţie încărcată parţial prin Timişoara, în mod suplimentar, va crea dificultăţi tramei stradale din oraş, care şi aşa e supra-aglomerată”, declara primarul Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, solicitând societăţii constructoare o hartă de semnalizare suplimentară pentru Timişoara.
În plus, primarul susţine că a cerut Poliţiei Rutiere, Poliţiei Comunitare şi Direcţiei Drumuri şi Transporturi a Primăriei Timişoara să fie cu ochii-n patru prin Timişoara, pentru a-i depista şi sancţiona imediat pe şoferii de camioane care, din neatenţie sau cu bună ştiinţă, nu ţin cont de semnele de circulaţie ce restricţionează traficul greu în anumite zone.
