Acasă Actualitate Nicolae Robu promovează bicicleta, ca mijloc de transport alternativ urban

Nicolae Robu promovează bicicleta, ca mijloc de transport alternativ urban

DISTRIBUIȚI

skirtbike-timisoara-71Dacă centru intermodal de transport marfă în Timişoara nu avem, iar pentru transportul naval de persoane pe Bega nu sunt ambarcaţiuni, ne mulţumim cu un alt mijloc de transport ‘alternativ’ urban, bicicleta.
Municipalitatea promovează bicicleta ca mijloc intermodal de transport la nivelul polului de creştere Timişoara şi pentru aceasta, Primăria a semnat un contract de finanţare europeană de peste două milioane de euro, din care aproape 1,6 milioane de euro reprezintă asistenţa financiară nerambursabilă.
‘Obiectivul proiectului îl reprezintă dezvoltarea unui sistem rutier intermodal prin utilizarea mijloacelor de transport în comun şi a mijloacelor ecologice în detrimentul autovehiculelor personale, având ca scop principal reducerea gradului de poluare şi îmbunătăţirea mobilităţii urbane în Polul de creştere Timişoara’, spune peimarul Nicolae Robu.
Marţi, edilul-şef a anunţat că în cel mult şase săptămâni se vor putea închiria 300 de biciclete care se vor găsi în cele 25 de staţii, într-o reţea care va fi gestionată de RATT, în regim self-service.
‘Sistem intermodal de transport în comun a ajuns la final; staţiile de biciclete se vor construi în vecinătatea staţiilor RATT (…). Primele 30 de biciclete au fost deja puse în staţii, la Catedrală, la Poşta Mare şi la Mall, câte 10 în fiecare locaţie. Recepţia finală va fi peste cel târziu şase săptămâni, în timp ce peste două săptămâni se va face recepţia, dar va urma încă o lună pentru remedieri, dacă e cazul. Este supraveghere video, iar bicicletele şi staţiile sunt prevăzute cu sisteme antivandalizare şi de securizare antifurt’, a detaliat primarul.
În acest an se împlinesc 129 de ani de când a fost fondată Societatea Cicliştilor din Timişoara (1886), la doar 69 de ani din momentul când, în 1817, baronul german Karl Drais a inventat prima bicicletă pentru a se plimba pe aleile grădinilor sale.
Prima ‘maşină mergătoare’ avea două roţi egale, cu ghidon la cea din faţă şi era realizată integral din lemn. După câţiva ani apare velocipedul, strămoşul bicicletei de azi, cu pedale fixate direct pe roata din faţă, care era mai mare decât cea din spate.
Timişoara vrea să urmeze exemplul capitalei Olandei, Amsterdam, cunoscută drept ‘capitală a bicicletelor’, renunţând cât mai mult la autoturismele personale şi folosind mijloacele de transport nepoluante.

Comentarii

comentarii