Acasă Economic Noua hartă economică a României (III)

Noua hartă economică a României (III)

De către

31.08.2012

După cum este cunoscut, România a fost afectată în ultimele două decenii de multiple mutații culturale, politice, economice și sociale. Din păcate, aceste transformări intempestive nu au generat doar efectele pozitive pe care le sperau românii. Dimpotrivă, în lunga perioadă de preaderare și în anii care au trecut de la dobândirea calității de membru al Uniunii Europene (UE), a devenit evident faptul că aderarea României la UE implică nu doar beneficii, ci și riscuri majore.

Astfel, România s-a depopulat dramatic în ultimii 22 de ani: de la 23 206 720 de persoane în 1990 , populația stabilă a României a scăzut la doar 19 043 767 de persoane în noiembrie anul trecut . Dacă acest proces este ireversibil, atunci România va deveni în scurt timp un imens azil de vârstnici. Pe de altă parte, deși în perioada 1990 – 2008 România a înregistrat o creștere economică semnificativ traiectoria acestui proces s-a dovedit a fi nesustenabilă, deoarece aderarea României la UE a generat o motivație excesivă pentru credite externe și pentru importuri și o demotivare dezastruoasă la nivel managerial și instituțional pentru creșterea competitivității produselor destinate piețelor interne și externe. Această opțiune a determinat o continuă depreciere a raportului dintre produsul intern brut în prețuri curente (PIB) și cantitatea de materii prime și materiale utilizate: de la 0,35 euro pe kilogram de materii prime în anul 2000, la doar 0,21 euro pe kilogram de materii prime în 2009. Dintr-o economie cu valoare adăugată cât de cât acceptabilă, economia României a devenit, deci, o economie care deține lanterna roșie in clasamentul economiilor din UE alcătuit în funcție de valoarea adăugată pe kilogram de materii prime. Drept urmare, România a înregistrat în ultimii 22 de ani deficite comerciale majore, respectiv o continuă creștere a îndatorării externe și a dobânzilor și rambursărilor aferente. Datele prezentate în continuare reflectă aceste disfuncții macroeconomice critice.

miliarde dolari SUA

	Produsul intern brut în prețuri curente	Sold comercial FOB/CIF	Datoria externă	Rambursări și dobânzi
1989	53,691	2,050	1,087	1,426
1990	38,244	-3,241	1,140	0,017
1991	28,852	-1,527	2,159	0,102
1992	19,578	-1,897	3,272	0,397
1993	26,361	-1,630	4,282	0,308
1994	30,673	-0,958	5,602	0,529
1995	35,477	-2,368	6,832	0,831
1996	35,315	-3,351	8,454	3,791
1997	35,286	-2,849	9,637	2,757
1998	42,115	-3,536	10,108	2,050
1999	35,592	-2,070	9,007	3,155
2000	37,333	-2,698	11,160	2,084
2001	40,586	-4,167	12,645	2,106
2002	45,985	-3,986	16,696	2,650
2003	59,466	-6,385	22,627	2,995
2004	75,795	-9,179	29,574	4,010
2005	99,173	-12,733	38,861	5,574
2006	122,696	-18,770	53,935	6,726
2007	170,617	-29,943	84,162	8,737
2008	204,390	-34,612	102,487	11,089
2009	164,344	-13,765	118,008	15,417
2010	164,437	-12,593	121,505	19,560
2011	189,776	-13,673	128,864	20,628

Surse de date: 1. International Monetary Fund, World Economic Outlook Database, April 2012; 2. Institutul Național de Statistică, Anuarul Statistic 2010; 3. United Nations Statistics Division, Commodity Trade Statistics Database; 4. The World Bank Group, Total external debt stocks; 5. The World Bank Group, Total debt service; 6. Banca Națională a României, Serviciul datoriei externe; 7. Eurostat, Gross domestic product at market prices.

În acest context deprimant ne putem întreba: Cum arată harta economică a României în condițiile acestui triplu dezastru ? Care sunt zonele geografice cele mai afectate de recesivitatea demografică, economică și financiară din ultimele decenii ? Mai există zone economice cât de cât competitive în România ? Poate fi evitată insolvența României ? Din această perspectivă, studiul de caz prezentat în continuare reflectă cu claritate o dramatică degradare a competitivității economiei României.

trimestru 1 2012

	Populație (persoane)	Exporturi FOB (mii euro)	Importuri CIF (mii euro)	Sold FOB/CIF (mii euro)	Exporturi pe locuitor (euro)
Argeș	591 353	1 160 703	781 832	378 871	1 963
Timiș	650 544	1 055 980	826 364	229 616	1 623
Arad	409 072	549 718	498 227	51 491	1 344
Sibiu	375 992	461 264	422 420	38 844	1 227
București	1 677 985	1 765 868	3 848 354	-2 082 486	1 052
Constanța	630 679	651 688	835 788	-184 120	1 033
Brașov	505 442	497 218	470 949	26 269	984
Bihor	549 752	530 380	505 860	24 520	965
Ilfov	364 241	346 068	880 714	-534 646	950
Olt	415 530	309 412	158 494	150 918	745
Alba	327 258	216 742	97 497	119 245	662
Satu Mare	329 079	214 575	206 185	8 390	652
Bistrița-Năsăud	277 861	144 917	111 508	33 409	522
Maranureș	461 290	218 525	144 849	73 676	474
Galați	507 402	237 670	215 939	21 731	468
Prahova	735 883	315 727	462 336	-146 609	429
Covasna	206 261	78 580	68 379	10 201	381
Tulcea	201 468	76 601	67 172	9 429	380
Hunedoara	396 253	141 719	138 402	3 317	358
Sălaj	217 895	77 797	56 700	21 097	357
Mureș	531 380	185 234	268 932	-83 698	349
Călărași	285 107	97 268	44 126	53 142	341
Cluj	659 370	224 544	368 966	-144 422	340
Dâmbovița	501 996	161 318	98 211	63 107	321
Buzău	432 050	129 744	95 749	33 995	300
Brăila	304 925	83 188	39 159	44 029	273
Vâlcea	355 320	94 612	76 554	18 058	266
Neamț	452 900	105 194	72 334	32 860	232
Iași	723 553	156 588	162 853	-6 265	216
Harghita	304 369	64 331	89 515	-25 184	211
Mehedinți	254 570	49 405	24 850	24 555	194
Caraș-Severin	274 277	49 468	31 269	18 199	180
Botoșani	398 932	64 383	50 722	13 661	161
Bacău	583 590	84 011	87 439	-3 428	144
Ialomița	258 669	34 392	32 870	1 522	133
Vaslui	375 151	44 096	27 049	17 047	118
Giurgiu	265 483	30 513	44 269	-13 786	115
Dolj	618 335	70 623	120 055	-49 432	114
Vrancea	323 080	36 637	37 050	-413	113
Suceava	614 451	68 498	88 148	-19 650	111
Teleorman	360 178	38 293	35 292	3 001	106
Gorj	334 231	12 547	12 014	533	38
România	19 043 767	10 936 019	12 705 395	-1 769 376	574

Surse de date: 1. Comisia Centrală pentru Recensământul Populației și al Locuințelor – 2011, Comunicat de presă, 24 august 2012; 2. Institutul Național de Statistică, Buletinul statistic lunar al județelor, 5/2012.

Fără îndoială, datele precedent implică multiple evaluări și concluzii. În opinia mea, cele mai importante pot fi formulate astfel:

– Criza economică care a afectat România în ultimii ani nu a transformat mediul economic intr-o tabula rasa. În pofida unor riscuri interne și externe fără precedent, Argeșul, Timișul, Aradul, Sibiul, Bucureștiul, Constanța, Brașovul, Bihorul și Ilfovul au realizat în primul trimestru al acestui an exporturi lunare cu mult peste media națională. În același timp, în majoritatea acestor entități s-au inregistrat excedente comerciale semnificative, mai ales in cazul Argeșului și Timișului. În schimb, cu toate că exporturile lunare în cazul Bucureștiului și Ilfovului au înregistrat niveluri notabile, competitivitatea acestor zone este cu totul și cu totul insuficientă datorită unor niveluri critice ale deficitelor comerciale;

– Spre deosebire, există in acest moment 10 județe din Oltenia, Muntenia și Moldova care reprezintă cele mai necompetitive zone geografice ale României și ale Europei: Gorj, Teleorman, Suceava, Vrancea, Dolj, Giurgiu, Vaslui, Ialomița, Bacău și Botoșani. La fel de precară este și situația din județele Caraș-Severin, Mehedinți, Harghita, Iași,Neamț, Vâlcea și Brăila,unde exporturile sunt mai mici decât jumătate din media națională. Ar mai fi de subliniat că in ultimele luni exporturile Clujului s-au redus cu aproape două treimi, astfel că în acest moment Clujul ocupă doar locul 23 intr-un clasament al județelor alcătuit în funcție de volumul exporturilor pe locuitor;

– În sfârșit, din datele prezentate rezultă că nivelul datoriei externe a României a atins un prag critic, astfel că numai în perioada 2008 – 2011 s-au plătit în contul acestei datorii rambursări și dobânzi care au totalizat aproape 67 de miliarde de dolari! Este evident că un asemenea nivel al serviciului datoriei externe este o povară mult prea grea pentru o țară care se confruntă cu atâtea probleme insolubile…