Pe locurile următoare apar: Wellington (Noua Zeelandă), Canberra (capitala Australiei), Ottawa (Canada), Edinburgh (capitala Scoţiei), Montevideo (capitala Uruguay), Tallin (capitala Estoniei), Helsinki (capitala Finlandei), Monaco şi Madrid.
La capătul clasamentului a fost plasată capitala Arabiei Saudite, Riad, care a primit eticheta de cel mai poluat oraş din lume.
Ce i-a adus Stockholm-ului statutul de cel mai curat oraş din lume? În primul rând, faptul că în comparaţie cu anii 1990, capitala Suediei a redus considerabil emisiile de gaze de eşapament, iar până în anul 2050 va renunţa complet la utilizarea cărbunelului pentru producerea energiei.
Dacă Timişoara tot este cunoscută ca oraş al premierelor, inclusiv la oraş în care administraţia locală nu mai primeşte investitori care vor să dezvolte afaceri popluante, poate că ar avea şansa de a concura pentru un astfel de top, care ar însemna un plus de sănătate pentru locuitori.
La capitolul emisiilor de gaze de eşapament, parcă acestea s-au redus în ultimii ani, în care nu s-au mai putut introduce în ţară vehicule de acest fel. Au dispărut din oraş acele fumuri pe care le inhalai în urma maşinilor care tocmai îşi ambalau motoarele. Poate că noua legislaţie care permite re-cumpărarea şi re-introducerea în ţară a unor astfel de ”joarse criminale” ne vor afecta din nou.
Cât despre autovehiculele electrice … trebuie să fim rezonabili. Sunt prea scumpe, la ora actuală, pentru buzunarul românilor, fie ei chiar şi timişoreni.
În privinţa combustibilului poluant folosit pentru încălzire, cel mai mare poluant din oraş este Coltermul. Este suficient să priveşti în zare, în orice sezon, mai ales iarna, şi să constaţi că nu mai vezi văzduhul în acea zonă, din cauza fumului care iese din furnal. Izolat, sigur că mai sunt poluări cu cauciucurile de anvelope pe care le folosesc pentru încălzire unii, un exemplu fiind construcţii ce aparţin Căilor Feroviare, situate între Podul Jiul şi micul pasaj din apropiere, inundat de fum când cei din dărâmătura cu termopan vor să le fie cald.
Nici centralele de apartament pentru încălzire nu sunt atât de nepoluante precum le laudă unii. Dacă observi că pe conducta de evacuare a gazelor din apartamentele cu centrale ies aburii/gazele care le intră pe ferestre vecinilor de deasupra, afacerea nu este chiar atât de eco.
O altă sursă de poluare a mediului sunt speciile de copaci plantaţi de-a lungul deceniilor fără studii ale efectelor pe care le-ar putea avea asupra stării de sănătate a populaţiei. Frasinul bântuie peste tot în Timişoara, de la malul canalului Bega şi liniile ferate, până în pieţele ultracentrale, de exemplu, în jurul Pieţei 700, pe străzile din centrul vechi etc. În luna mai este perioada lui de înflorire, iar inflorencenţa sa a trimis în urgenţele medicale mulţi timişoreni alergici sau cu alte probleme respiratorii. Mai mult decât atât, emană un miros atât de puternic, încât mulţi îl aseamănă cu urina de pisică. Deci, cam asta avem în oraş. Plopul, teiul şi alte soiuri de arbori, încununaţi de ambrozia care e regina terenurilor părăsite, ne-ar plasa, în acest moment, dincolo de Riad.
Vrem parcuri multe, dar atenţie ce fel de arbori se plantează! Vrem să fim şi noi într-un top bun al celor mai curate şi nepoluante oraşe, măcar din Europa. Este o provocare pentru Timişoara.
Comentarii
comentarii
