Acasă Actualitate Pâinea noastră cea de toate zilele va fi cu greu asigurată, în...

Pâinea noastră cea de toate zilele va fi cu greu asigurată, în 2010

235
DISTRIBUIȚI

Hambarele sună a gol
Viorel Matei“Producţia nu este aşa de mare, variază de la 2.000 – 3.500 de kilograme la hectar”, a declarat Viorel Matei (foto), preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Timiş şi al Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România.

Campania de recoltare a grâului în Timiş va fi întârziată cu aproximativ 10 zile, din cauza ploilor. În acest moment, 30 – 35% din grâu este secerat, dar dacă va continua să plouă va fi grav. De obicei, recoltatul începea la 1 iulie şi se încheia în două săptămâni. “În Timiş, stăm destul de prost. E fenomenul de încolţire la grâu, în spic. Nu este mult, ci în proporţie de 1 – 2%, e în standard. Producţia nu este aşa de mare, variază de la 2.000 – 3.500 de kilograme la hectar”, a declarat Viorel Matei.

Ca de obicei, sunt legi, dar nu sunt aplicate
 
Problema este a preţului. Dacă, în toamnă, se vehiculau preţuri de până la 0,60 de bani kilogramul de grâu, acum, abia dacă ajunge pe la 0,40 lei. Samsarii şi bişniţarii îl cumpără cu preţuri şi mai mici, de până la 0,35 lei kilogramul. Deşi previziunile susţineau că va fi secetă mare în 2009, nu a fost aşa. Luna iunie a fost ploioasă, nu numai în zona de vest a ţării, ci în întreaga ţară, iar de la începutul lunii iulie tot plouă. Aşa că producţia de grâu pare destul de bună, dar mai puţin panificabilă. “Grâu panificabil e foarte puţin şi mult se depreciază, dar suntem, estimativ, la peste 2 milioane de tone grâu, la nivel naţional, ceea ce ne va asigura pâinea cea de toate zilele, deşi sunt probleme cu preţul”, a spus Matei.
Ordonanţa privind instituirea sistemului temporar de sprijinire a afacerilor în domeniul comerţului cu seminţe de consum, regimul certificatelor de depozit şi constituirea schemei de garantare pentru certificatele de depozit a intrat în vigoare. Aceasta stabileşte cadrul de funcţionare a instituţiilor implicate direct în organizarea pieţei primare a seminţelor de consum şi conexează sectorul producţiei agricole cu piaţa financiară, prin emiterea unui titlu de valoare – certificatul de depozit. Documentul poate fi utilizat şi pentru a garanta un credit sau a vinde cantitatea de produse înscrisă în el în cadrul bursei de mărfuri, ca alternative ale tranzacţionării directe de seminţe de consum.

Comisia Europeană a dat drumul la fondurile SAPARD, după un an

Trebuie să amintim că, deşi exista OUG nr. 141/2002 privind reglementarea depozitării seminţelor de consum, regimul certificatelor de depozit şi constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit, aceasta nu a funcţionat. Faptul i-a nemulţumit cel mai tare pe producătorii agricoli. “Chiar acum lucrăm la normele metodologice, pentru ca, miercuri, să iasă, prin hotărâre de guvern, să putem demara activităţile cu certificatele de depozit. Suntem o comisie formată din 15 persoane, care vom aproba şi cererile de licenţiere”, a subliniat Matei. Prin ordonanţă se constituie schema de garantare pentru certificatele de depozit, administrată de Fondul de Garantare a Creditului Rural şi va avea ca sursă 10 milioane de euro, sumă alocată de MAPDR.
Vestea cea mare este faptul că această Comisie Europeană (CE) a decis reluarea transferurilor de fonduri către România, în cadrul programului SAPARD. Ţara noastră va primi, în scurt timp, aproximativ 170 de milioane de euro.
“Comisia Europeană a luat notă de implementarea Planului de Acţiuni pentru remedierea deficienţelor…”, se arată în scrisoarea transmisă autorităţilor române de către directorul general al Direcţiei Generale de Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cadrul UE, Jean-Luc Demarty. În scrisoarea sa, oficialul european şi-a exprimat aprecierea pentru eforturile depuse în acest sens de către autorităţile române. Anul trecut, a fost un adevărat scandal naţional, în urma misiunii de audit a experţilor comunitari din iunie 2008, când s-au identificat mari deficienţe în aplicarea SAPARD. Atunci, CE a decis blocarea transferurilor de fonduri către România. Pentru a nu sista aplicarea programului, în octombrie 2008, România a reluat pe cont propriu plăţile către beneficiarii SAPARD şi a acoperit integral contribuţia publică din bugetul naţional, sumele decontate ridicându-se, până în prezent, la 150 de milioane de euro. Anul 2009 este ultimul an în care România mai poate accesa fonduri SAPARD. Fermierii au avut 1.600 de proiecte înaintate către SAPARD, dintre care 961 de proiecte au fost eligibile, dar nu au avut finanţare de la Uniunea Europeană. Ele au fost, totuşi, finanţate din bugetul propriu. Acum, aceste proiecte vor fi finanţate de către Uniunea Europeană.

Comentarii

comentarii