Acasă Actualitate Pârjol, în Timiş

Pârjol, în Timiş

322
DISTRIBUIȚI

Din suprafaţa cultivată de 500.000 de hectare numai 25% este asigurată
“Cine şi-a încheiat o poliţă de asigurare pentru culturile de toamnă până în data de 15 decembrie 2008 beneficiază şi de prevederile Legii 381, din 2002, privind calamităţile naturale –seceta, în judeţul Timiş”, a declarat Alin Mihalache, directorul FATA Asigurări Timişoara.

În acest moment, în judeţul Timiş, seceta face ravagii pe areale extinse în zonele Sânnicolau Mare, Saravale, Cărpiniş, Banloc, Uivar.
De asemenea, mai sunt lovite de secetă zonele Dudeşti, Beregsău, Deta, Denta, Fibiş, Maşloc sau Variaş. Cine a fost pe teren a observat că pământul a început să se crape ca în Africa, iar culturile să se usuce. Soarele pur şi simplu pârjoleşte tot ce are viaţă pe câmp.
Pericolul este foarte mare pentru  culturile prăşitoare, dar şi pentru cereale, fiindcă acum se leagă bobul, iar dacă în luna mai nu plouă este cel mai rău. Situaţia este şi mai gravă pentru fermierii care nu şi-au încheiat asigurări agricole.
Se preconizează că seceta va fi puternică în Câmpia de Vest în această vară şi există pericolul ca agricultorii să piardă tot, dacă nu sunt la adăpostul asigurărilor.

Neasiguraţii nu vor primi nimic

“Cine şi-a încheiat o poliţă de asigurare pentru culturile de toamnă până în data de 15 decembrie 2008 beneficiază şi de prevederile Legii 381, din 2002, privind calamităţile naturale –seceta, în judeţul Timiş”, a declarat Alin Mihalache.
Asociaţia Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) Timiş a trimis cerere la Prefectura Timiş şi la Direcţia Generală pentru Agricultură pentru a fi constituită o comisie de constatare a pagubelor în agricultura timişeană.
De asemenea, APCPT Timiş îi îndeamnă şi pe fermieri să trimită cereri la primării şi la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Timiş. “Vor beneficia de prevederile Legii 381 numai fermierii care sunt asiguraţi. Cei care nu sunt asiguraţi, chiar dacă judeţul Timiş va fi declarat calamitat din cauza secetei şi se vor da despăgubiri de la guvernul României, ei nu vor primi nimic”, a declarat Nicolae Oprea, secretarul APCPT  Timiş.

Secetă extremă

Interesant este că râurile şi lacurile din Timiş au apă suficientă pentru a face faţă secetei, dar nu sunt reţele de irigaţii. O chestiune veche de 20 de ani. Vechile reţele au fost distruse sau furate, iar acum oamenii nu au bani pentru a le înlocui. Mai mult, energia electrică este foarte scumpă.
Cauzele sunt multiple:
1. nu a fost vândută producţia de anul trecut sau s-a mai vândut la preţuri foarte mici.
2. nu au venit subvenţiile de la guvern şi de la Uniune Europeană.
3. UE oferă fonduri băneşti de luptă împotriva calamităţilor naturale din agricultură, dar fermierii timişeni nu sunt organizaţi în asociaţii ale irigaţiilor pentru a atrage subvenţiile europene. Trebuie să amintim că agricultorii se tem să încheie asigurări ale culturilor, iar acum, după această secetă vor regreta.
În Timiş, din suprafaţa cultivată de 500.000 de hectare numai 25% este asigurată. “Aceşti oameni sigur vor primi  despăgubiri, dacă Guvernul României va declara judeţul clamitat.
De asemenea, pentru a beneficia de despăgubirile la secetă pentru culturile prăşitoare trebuie să îşi încheie o poliţă de asigurare până în 31 mai.
Deci mai sunt 10 zile. Termen legal. Acest lucru este cu atât mai necesar, cu cât se preconizează că va fi o secetă extremă”, a spus Mihalache.

Comentarii

comentarii