Peste 160 de monede antice din aur și argint furate din siturile rezervației arheologice din Munții Orăștiei și vândute apoi prin intermediul unor case de licitații au fost recuperate de către anchetatorii români în urma unor percheziții făcute în lunile februarie și martie, în colaborare cu autoritățile judiciare din Austria și Germania, în cadrul unei anchete pentru infracțiuni de spălare de bani și complicitate la furt calificat privind bunuri arheologice aparținând patrimoniului cultural național – tezaure de brățări spiralice, monede sau scuturi sustrase din siturile rezervației arheologice din Munții Orăștiei, a anunțat, vineri, Ministerul Public.
Conform sursei citate, Secția de urmărire penală și criminalistică a Parchetului Înaltei Curte de Casație și Justiție face cercetări într-un dosar vizând infracțiuni de spălare de bani și complicitate la furt calificat în formă continuată. Dosarul privește bunuri arheologice aparținând patrimoniului cultural național – tezaure de brățări spiralice, monede sau scuturi sustrase din siturile rezervației arheologice din Munții Orăștiei și introduse ulterior pe piața internațională de artefacte prin ascunderea și disimularea originii ilicite a acestora, arată news.ro.
Cu sprijinul Eurojust, în cursul unei operațiuni de cooperare judiciară internațională de amploare, în cursul lunilor februarie și martie ofițeri specializați din cadrul Poliției Române au cooperat cu autoritățile judiciare din Austria și Germania pentru organizarea mai multor percheziții domiciliare și la case de licitații. În urma acestora, au fost ridicate: 164 de monede antice, dintre care 20 monede Koson – 19 din aur și una din argint (sec I î.Ch.), patru monede de aur de tip Lysimach (sec II – I î.Ch.), două monede de tip Alexandru cel Mare – Callatis (sec. III î. Ch.), 49 denari romani imperiali de argint (sec. I-II d.Ch.) și 81 de tetadrahme dacice (sec III-II î.Ch.). Totodată, au fost ridicate documente care atestă vânzarea unor brățări spiralice și a mai multor monede sustrase din siturile arheologice românești. Anchetatorii au stabilit că monede din tezaurele sustrase din siturile arheologice au fost vândute prin intermediul unor case de licitații, fiind supuse procesului de “reciclare” pentru a dobândi o aparență de origine licită.
Ministerul Public precizează că sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, tezaurele care formează obiectul mai multor cauze: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kg.), din care s-au recuperat 37 de piese, tezaure de monede Koson din aur (25 de kg.), din care s-au recuperat 1.038 de piese, un tezaur de monede Koson din argint, din care sau recuperat 280 monede, cinci scuturi regale din fier, 11 brățări spiralice din aur, tezaure de denari romani (imitații dacice). Conform evaluării experților, loturile de monede din aur recuperate recent sunt stateri emiși de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmașii lui Burebista. Ele sunt singurele emisiuni dacice de aur care poartă o legendă scrisă cu caractere grecești, menționând numele suveranului emitent. Monedele au fost emise în ateliere monetare de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44-29 a. C. Acest dosar a fost disjuns din dosarul cunoscut generic sub denumirea “Furtul tezaurului dacic de la Sarmizegetusa Regia”, în care au fost trimiși în judecată 34 de persoane, dintre care 21 au fost condamnate definitiv.
