Dacă arunci o privire dincolo de graniţă, vezi că vecinii noştri merg mult cu bicicleta. Au piste speciale şi biciclete dotate cu coş de cumpărături şi tot ce trebuie pentru un mers confortabil şi util. Majoritatea pistelor sunt separate de stradă. Practic, e vorba de un drum în sine, numai că mai îngust. Au semne de circulaţie prin care autorităţile te atenţionează că acolo e locul biclciştilor şi trebuie să le dai prioritate. Nu sunt maşini parcate pe piste şi oamenii merg în voie cu mijlocul de transport pe două roţi nepoluant. Şi în Timişoara încep să apară piste pentru biciclete. Asta şi datorită campaniilor care se desfăşoară în Timişoara şi care promovează mersul pe bicicletă. Iar “Verde pentru Biciclete” (“Verde pentru biciclete” este o mişcare pentru pedalare susţinută de Fundaţia Bega Timişoara, în colaborare cu Clubul Sportiv Gratzu şi ECO CLUB Timişoara) e o campanie grăitoare în acest sens, care a făcut multe acţiuni de succes pentru a promova mersul pe bicicletă. Şi continuă să facă astfel de acţiuni. Dar ungurii au piste de biciclete până în graniţă. Piste de biciclete care se aşteaptă a fi continuate de partea română. Cicloturismul este o activitate apreciată în zilele noastre. Dar cum să-l practici dacă nu ai pe unde? Pistele de cicloturism ale ungurilor se opresc la graniţă, pentru că la români nu mai continuă.
Din Iosefin până la frontiera cu Serbia
Consiliul Judeţean Timiş dezvoltă două proiecte din fonduri europene – unul pe relaţia cu Serbia şi unul pe relaţia cu Ungaria. La cel pe relaţia cu Serbia este făcut studiul de fezabilitate pentru valorificarea potenţialului tusitic transfrontalier, incluzând piste de cicloturism de-a lungul râului Bega, în aval de Timişoara. Pista porneşte din zona Iosefin dun Timişoara până la frontiera cu Serbia, de-a lungul Begăi. A doua pistă de cicloturism, tot pe fonduri europene, este pe relaţia cu Ungaria. La acest proiect este făcut studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic. Traseul e de la ieşirea din Sânnicolau Mare până în vama Cenad – 15 kilometri. Din ce spun reprezentanţii Consiliului Judeţean Timiş, în acest moment, nu sunt fonduri pentru realizarea propriu-zisă a acestor piste de cicloturism pentru turismul transfrontalier. Din fonduri europene s-au obţinut bani pentru realizarea proiectelor necesare. Reprezentanţii CJ Timiş vor să identifice surse de finanţare pentru realizarea propriu-zisă a pistelor.
Trebuie bani pentru a trece la realizarea pistelor
Proiectele există, studiile de fezabilitate sunt făcute, mai trebuie realizate pistele. Cicloturismul e o categorie de turism apreciată peste tot în lume. Ce poate fi mai frumos decât să admiri natura de pe bicicletă, fără să o poluezi cu motorul maşinii? Obiectivul proiectelor îl reprezintă dezvoltarea potenţialului turistic local, judeţean şi regional, promovarea cooperării transfrontaliere, prin dezvoltarea unor forme de turism alternativ (cicloturism). Pista de cicloturism pe relaţia cu Serbia va avea următorul traseu: Timişoara ( Freidorf – zona podului CF Modoş) – Utvin – Sînmihaiu Român – Uivar – Otelec – graniţa cu Serbia. Pista va avea dublu sens şi lăţimea de 2,00 m şi o lungime de: aproximativ 37 km. Pista de biciclete începe pe malul stâng al râului Bega, din Timişoara – zona podului Modoş până la Utvin, după care traversează pe malul drept, pe traseul Utvin – Sînmihaiu Român – Uivar – Otelec, până la graniţa cu Serbia. Deocamdată însă nu sunt bani pentru realizarea acestui traseu. Aşa că bicicliştii pasionaţi de turism şi de natură pot să parcurgă acest traseu deocamdată numai în… vis…
