Interviu cu Viorel Coifan, vicepreşedinte PNL Timiş
PNL a împlinit 25 de ani de la reînfiinţare. Viorel Coifan, vicepreşedinte PNL Timiş, este unul dintre cei care au fost alături de la PNL încă de la începuturile sale, de după Revoluţia din Decembrie 1989. De aceea am ţinut să avem un dialog cu Viorel Coifan la 25 de ani de la reînfiinţarea acestui partid politic. Experienţa lui Viorel Coifan este vastă, atât în administraţie cât şi în politică. Din 1992 până în 2000 a fost preşedintele PNL Timiş Are o vastă experienţă acumulată in 13 ani (1991-2000, 2008-2012) de activitate in administratia publică locală, în 4 ani de activitate parlamentară (2000-2004), in 2 ani de activitate la nivelul administraţiei centrale (2005-2007), in 6 ani de activitate în domeniul managementului de proiecte europene (2007-2013) şi multe altele.
Cum vedeţi PNL-ul la 25 de ani? Mai seamănă acest PNL cu partidul cu care ați plecat la drum?
În 20 ianuarie se împlinesc 25 de ani de la reînființarea Partidului Național Liberal în Timișoara și ulterior în județul Timiș. Din perspectiva istoriei este o perioadă scurtă, dar la nivelul Timișoarei, axat în contemporaneitate, reprezintă activitatea neîntreruptă a singurului partid timișorean care se poate mândri cu această performanță. Sigur, există diferențe semnificative între PNL-ul din 1990 și cel de acum, din 2015. Atât la nivelul doctrinar cât și la cel al oamenilor care animă partidul. În 1990 nu exista o doctrină liberală închegată și care să fie ancorată în realitatea cotidiană. Existau însă câteva „fire roșii”, ca de exemplu libertate, democrație parlamentară, privatizare….. Seniorii de atunci ai partidului încercau să refacă PNL-ul tradițional antebelic ca și structură, organizare, discurs public. Cei mai tineri, născuți după război, voiau însă un partid modern care să funcționeze pe baza unor platforme liberale, dar nuanțate. De neconceput pentru unii lideri de atunci. Sediul partidului era pe str. Vasile Alecsandri, deasupra restaurantului chinezesc. Atmosferă incendiară, forfotă continuă, fum de țigară, coadă la înscrierile în partid, discuții aprinse, …. Ca la revoluție! Dar multă căldură sufletească.
Acum, PNL este un partid modern, care are toate atributele unui partid din secolul XXI. Doctrină, program politic, politici publice, resurse umane șamd, dar parcă îi lipsește acea atmosferă de „căuzășie” sinceră, nedisimulată. Poate am îmbătânit eu, dar mi-ar place să retrăiesc entuziasmul și frățietatea de atunci.
Ce ar trebui să se schimbe în PNL-ul de astăzi pentru a arăta aşa cum şi-ar dori liberalul pur-sânge?
PNL-ul de astăzi, întărit prin fuziunea cu PD-L, ar trebui să fie primul partid care să instituționalizeze un alt fel de a face politică în România. O politică deschisă, orientată către cetățean. Rigiditatea doctrinară nu reprezintă un atu. Oamenii așteaptă ca la probleme concrete să fie oferite soluții concrete. Dacă întâmplător soluțiile se încadrează în doctrina partidului, cu atât mai bine. Cetățenii vor aprecia în primul rând soluția și apoi puritatea ei doctrinară. Ca să vă dau un exemplu ipotetic, atunci când se discută despre măsuri de combatere a șomajului un partid liberal modern nu poate afirma că discutarea acestora nu este treaba lui, ci a unui partid social-democrat deoarece ei se ocupă de protecția socială.
Tradițional, PNL a fost un partid de cadre care a asigurat buna guvernare a țării.
Prin urmare, actualul PNL, care a înțeles rigorile politicii moderne, a elaborat un program de guvernare și un set de măsuri sectoriale. Este necesar ca cei care vor trebui la un moment dat să le aplice să fie tineri, cu expertiză profesională dovedită și animați de dorința sinceră de a contribui la progresul țării. Traiectoria lor trebuie să fie predictibilă iar promovarea lor rezultatul unui proces de selecție obiectiv și transparent. În rest, toleranță zero la corupție! Și, dați-mi voie să o spun, mi-aș dori ca acest proces să-l începem aici, în PNL Timiș.
Este PNL Timiş o organizaţie marcantă pe harta naţională a liberalilor? Dacă da, ce ar trebui să faca pentru a rămâne in top? Dacă nu, ce ar trebui să se facă pentru a ajunge în top?
În viața politică a unui partid există perioade faste și unele mai puțin faste. Acest lucru este valabil și pentru PNL Timiș. De exemplu, în perioada 1990-2000, filiala din Timiș a PNL a avut un cuvânt greu de spus atât la nivel regional cât și la cel național. Funcționa respectul față de Revoluția din Timișoara, la un moment dat eram singurul liberal președinte de consiliu județean, senatorul Mihai Ruva era strălucitor la tribuna Senatului, …, erau mai mulți factori care ne plasau ca și filială într-o poziție fruntașă. Așa cum Regele Carol I, atunci când lua o decizie importantă, întreba “Dar Dăbulenii ce spun?”, tot așa președinții PNL întrebau “Dar cei de la Timișoara ce părere au?” Apoi, încet-încet, spiritul dâmbovitean a început să predomine și au apărut imixtiuni în viața organizației. La nivel de liste de parlamentari, la numiri în funcții guvernamentale, etc. De exemplu, în anul 2008, la alegerile locale, PNL Timiș a obținut un scor peste media națională. Cu toate acestea, Biroul Permanent Teritorial a fost dizolvat și s-a numit un birou interimar coordonat de senatorul de Timiș Adrian Cioroianu, un intelectual bun causseur, dar care nu prea avea treabă cu organizațiile din teritoriu. Prețul a fost plătit la alegerile parlamentare din toamna acelui an. Lucrurile s-au ameliorat între timp, iar în 2016, cu siguranță, vom avea din nou un cuvânt greu de spus la nivel de țară. Depinde doar de noi.
Sunteţi un liberal convins, unul care a fost tot timpul alături de PNL. Aveţi regrete… liberale?
Am mai multe regrete “liberale”. Sper că ați remarcat ghilimele de rigoare. De fapt sunt regrete care nu au nici o coloratură doctrinară, fiind simple regrete, dar au legătură cu activitatea mea politică din PNL. Nu voi vorbi despre experiențele mele personale legate mai ales de campaniile electorale, unele cu eșecuri, din 2000 încoace. Ele vor constitui deliciul cititorilor atunci când vor lectura “Confesiuni incomode”, cartea la care lucrez.
Mă voi referi însă doar la una din nemulțumirile mele, gândindu-mă la faptul că PNL Timiș nu mai are capacitatea combativă din anii ’90. Prea multe faceri și desfaceri de alianțe, prea multe imixtiuni de la “centru”. În 1992, în urma alegerilor parlamentare, pentru prima dată în istoria sa, PNL nu a intrat în Parlament. Președintele Radu Câmpeanu a convocat în februarie 1993 un congres extraordinar la Brașov. Nu și-a asumat eșecul electoral și a dorit să impună congresului realegerea lui în detrimentul unei previzibile candidaturi a lui Mircea Ionescu-Quintus. În ciuda prevederilor statutului de atunci al PNL care prevedea că în timpul congresului nu mai există nici un organism de conducere, a convocat o Delegație Permanentă întrebând pe fiecare președinte de filială cu cine votează. Președinții de la Timiș, Prahova și Constanța s-au opus. Am stat toată noaptea convingând colegii din alte filiale să-l voteze pe Quintus, pe care l-am convins să candideze. A doua zi, la vot, a fost ales democratic Mircea Ionescu-Quintus ca si președinte al PNL cu o eroare de aproximare de 1 vot!
Va da PNL-ul preşedintele Consiliului Judeţean Timiş în 2016? V-aţi gândit la o candidatură pentru această funcţie?
Cu siguranță că noul PNL, cel care va rezulta din fuziunea PNL cu PD-L, va putea să câștige președinția CJT. Dacă va fi un vot indirect , prin numărul consilierilor liberali și ai aliaților lor, iar dacă va rămâne votul direct, prin calitățile candidatului. Că acesta va fi din vechiul PNL sau din PD-L, aceasta este o altă discuție. În ipoteza că va exista o competiție internă desfășurată și arbitrată corect și nu un târg politicianist de genul “voi (PNL) la Primărie, noi (PDL) la Consiliul Județean “, candidatul selectat va fi unul redutabil. Care va câștiga! Sunt încrezător în ofertele politice ale celor două partide care acum fuzionează.
Eu nu voi candida la președinția CJT pentru că consider că este nevoie de un schimb de generații, de un suflu nou în politica locală. Voi susține însă necondiționat pe acela care, după opinia mea, este capabil să lucreze planificat și în echipă, să genereze mari proiecte care să contribuie la bunăstarea timișenilor. În egală măsură voi combate impostura, autoritarismul de paradă, tendințele de jupâneală. Cine nu a înțeles care a fost semnificația profundă a votului românilor din 16 noiembrie nu mai are ce căuta în noul edificiu politic pe care președintele Iohannis l-a promis în campania prezidențială și pe care încearcă să-l construiască.
Ce momente din PNL Timiş v-au marcat (ori au marcat în vreun fel “istoria” oraşului)?
Au fost mai multe evenimente care desfășurate cu concursul PNL Timiș au marcat istoria orașului. Voi aminti doar două. Astfel, în anul 1999 am organizat, împreună cu Primăria Timișoarei, aniversarea a 80 de ani de la încorporarea orașului în România Mare. Am comandat maestrului Jecza turnarea unei statui a lui I.C. Brătianu pe care am amplasat-o în Parcul Brătianu. La dezvelirea ei au participat președintele Mircea Ionescu-Quintus și liberali din regiune. Astfel la sărbătorirea zilei de 4 august – Ziua Timișoarei – în fiecare an, liberalii depun jerbe de flori la această statuie. Se simt ca și la o sărbătoare de familie. Tot în 1999, în calitate de vicepreședinte al Congresului Puterilor Locale și Regionale din Europa, am organizat la Timișoara “A 7-a Conferință Europeană a Regiunilor Frontaliere”. A fost un succes și s-a redacta Declarația de la Timișoara, document oficial al Consiliului Europei.
