Acasă Actualitate Polițiștii care dovedesc fermitate vor fi apărați de Ministerul de Interne

Polițiștii care dovedesc fermitate vor fi apărați de Ministerul de Interne

DISTRIBUIȚI

Ministerul Administrației și Internelor este decis să-i protejeze pe acei polițiști care dovedesc fermitate în misiuni și care nu sunt timorați. Poliția Română este hotărâtă să-și recapete demnitatea și prestigiul, lucrând serios la statutul polițistului, a afirmat ieri la Reșița chestorul principal Lucian Florin Guran, adjunct al șefului Departamentului de Ordine Publică și Siguranță din MAI, prezent în municipiu, alături de chestorul Arion – Țigănașu Jănică, directorul general al Direcției Generale Anticorupție. Cei doi înalți funcționari din MAI s-au întâlnit cu cadrele de poliție din Caraș-Severin, cu care au discutat despre operaționalizarea poliției rurale, activitatea din domeniul siguranței și ordinii publice, noul statut al polițistului și alte aspecte legate de munca specifică. Cei doi au participat alături de comisarul șef Grigore Stolojescu, șeful IPJ Caraș-Severin, la o conferință de presă-maraton, la care au răspuns pe larg curiozității jurnaliștilor, firești, de altfel, pentru că Poliția se află în plin proces de transformare, dar se confruntă și cu austeritatea prin care trece toată România.
Mai-marii poliției își doresc o intervenție mai rapidă la evenimente și toate eforturile conducerii ministerului, susținea chestorul șef Lucian Florin Guran, fost șef al Poliției Capitalei, se îndreaptă în această direcție. El a transmis polițiștior să nu se teamă de eventualele repercusiuni pe care le-ar putea avea acțiunile lor legale, pentru că MAI va depune toate eforturile să-i protejeze și să nu se sfiască să folosească armamentul din dotare dacă situația o cere.
”Nu dorim ca oamenii noștri să se transforme în pistolari, a spus Guran, dar vrem ca ei să utilizeze toate mijloacele necesare pentru a neutraliza infractorul. Fără fermitate nu vom avea niciodată un climat de siguranță. E nevoie de o reacție fermă și nu de una care să inducă o stare de confuzie sau care să încurajeze, chiar, infractorul. În nicio țară polițistul nu este iubit, dar este respectat. Asta dorim și noi. Să fim respectați, să facem în așa fel încât să ne recăpătăm prestigiul pe care îl merităm. Mulți polițiști încă sunt timorați și asta nu e normal. Mai mult, avem nevoie de celeritate în acțiunile și aprobările prin care infractorii sunt reținuți. Avem nevoie ca și purtătorii de cuvânt să reacționeze cu aceeași celeritate, pentru că, dacă nu furnizezi mass-mediei rapid informațiile de bază privind un eveniment, vor apărea speculații și date inexacte ce nu folosesc nimănui. La noi reacția față de un eveniment e de multe ori tardivă și acest lucru trebuie modificat”.
De altfel, în statutul polițistului vor apărea schimbări destul de importante, printre care și aceea că nimeni nu va mai putea fi polițist dacă nu urmează academia sau școala de agenți. Restul personalului intră în categoria ”specialiști” și nu va putea evolua profesional decât pe acest segment.
În ce privește corupția din sistem, directorul DGA, chestorul Țigănașu, susține că în acest moment gradul de vulnerabilitate, recte, corupție dovedită, din MAI este de 0,25 la sută. DGA, susține Țigănașu, a făcut o amplă evaluare la nivel național a riscurilor și vulnerabilităților și se află în plin proces de îmbunătățire a imaginii. Mai mult, a realizat un document de politici publice prin care să i se extindă atribuțiile de prevenire și la nivelul administației locale, acolo unde oricum această structură cercetează faptele de corupție.
”Vrem să determinăm o reacție pozitivă și în rândul oamenilor din sistem dar și în rândul cetățenilor, să semnaleze faptele de corupție și cred că vom reuși. Avem deja polițiști care refuză sume mari, una dintre cele mai recente fiind de 10.000 de euro. Am încheiat protocoale și cu consiliile județene și cu unele primării pentru a colabora pe acest domeniu”.
Chestorul Țigănașu a explicat și acțiunile spectaculoase din vămile românești, pe care le-a orchestrat de la București, ”ca pe un război în toată regula”, prin faptul că ele nu s-au dorit spectacole, ci era nevoie de macrointervenții, având în vedere numărul mare de persoane care trebuiau ridicate și audiate.

 

Comentarii

comentarii