Din cauza unor vicii de procedură şi a lipsei de profesionalism a investigatorilor
.jpg)
Conform declaraţiilor şi a rechizitorului, poliţiştii şi vameşii de la Moraviţa a u luat şpăgi în produse alimentare şi sume de bani cuprinse între 10 şi cîteva sute de euro. Există o vorbă la români: unde-i lege nu-i tocmeală şi cei care investighează acest caz par că se ghidează exact după aceste reguli. Am afirmat, în nenumărate rânduri, că ziarul nostru nu fraternizează cu vameşii şi poliţiştii de frontieră dovediţi că au luat şpagă, fie ea chiar de 10 euro sau un litru de ulei. Însă ne aşteptam mai mult de la cei care au investigat acest caz, timp de aproximativ patru luni. Ne aşteptam de la investigatorii “sub acoperire” şi de la autorităţile competente să ne prezinte un caz concret în care un vameş, un poliţist de frontieră sau un şef de tură a luat o şpagă de zeci, sute sau mii de euro. Ei bine, acest lucru nu s-a întâmplat. La Vama Moraviţa, spre exemplu, un investigator sub acoperire şi doi colaboratori din rândul poliţiştilor de frontieră au reuşit să dovedească faptul că în această vamă se lua şpagă în produse alimentare şi mizilicuri de câţiva euro. Ne aşteptam la mai mult de la aceşti anchetatori, care, după mai bine de 20 de ani, au avut curajul să pornească o acţiune de asemenea anvergură.
Informaţiile oferite de investigatorii sub acoperire ar putea fi nule
Conform Gazetei de Bistriţa, au existat precedente în care unele state din Uniunea Europeană au fost drastic sancţionate de CEDO (Curtea Europeana a Drepturilor Omului) pentru că aceste state au folosit investigatori sub acoperire, care, în loc să culeagă informaţii, au instigat la săvârşirea unor infracţiuni. „ În anul 1998, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg a condamnat Portugalia în cazul "Teixeira de Castro", ca urmare a nerespectării dreptului la un proces echitabil, din cauza folosirii unor agenţi provocatori în scopul arestării şi condamnării unui traficant de droguri de mare risc. Judecatorii CEDO au acordat infractorului, traficant de droguri, daune de 10.000.000 escudos şi 1.800.000 escudos, reprezentând cheltuieli de judecată. Motivaţia judecătorilor europeni a fost că din probele administrate nu rezulta că acuzatul era predispus la comiterea de infracţiuni, neavând antecedente penale, fapta sa fiind comisă ca urmare a instigării poliţiştilor aflaţi sub acoperire. În motivarea hotărârii se mai arată că "folosirea agenţilor acoperiţi trebuie restricţionată, interesul public neputând justifica folosirea probei obţinute ca urmare a unei provocari din partea investigatorilor sub acoperire. Cei doi poliţişti în cazul citat, aflaţi sub acoperire, nu s-au limitat la a examina de o manieră pur pasivă activitatea infracţională a reclamantului, mai mult au influenţat-o, l-au determinat pe acesta să comită infracţiunea.Într-un alt caz de notorietate – "Ramanauskas vs. Lituania" – o speţă similară, ţara baltică a fost condamnată pentru că a folosit doi investigatori sub acoperire şi a stabilit că infractorul nu a beneficiat de un proces echitabil, neexistând niciun indiciu că fară intervenţia provocatoare a celor doi investigatori infracţiunea s-ar fi comis.” , se arată în Gazeta de Bistriţa.
Kodruţa Kovesi: “Investigatorii acoperiţi pot fi folosiţi doar pentru culegerea de date”
Aceeaşi Gazetă din Bistriţa mai spune: „ Practica a demonstrat că, de fiecare dată, folosirea investigatorilor sub acoperire a fost făcută prin folosirea unei modificări aduse Legii 78 din 2000, prin Ordonanţa de Urgenţă nr.124 din 2005, dată de Monica Macovei. La momentul respectiv s-au dat mai multe ordonanţe, criticate de aşa-zisă societate civilă. Prin Ordonanţa nr. 124, s-a introdus un paragraf, care arată că investigatorii sub acoperire sau cei cu identitate reală pot fi autorizaţi să promită anumite avantaje sau să ofere bani sau alte foloase, lucru care contravenea flagrant articolului 68 din Codul de Procedură Penală şi unor decizii ale CEDO. În mai multe situaţii, actualului ministru al Justitiei, Cătălin Predoiu, i s-a cerut de către CSM ca, în calitate de iniţiator de legi, să alinieze legislaţia în materia investigatorilor acoperiţi, în conformitate cu cele două hotărâri ale CEDO, amintite mai sus. Mai mult, CSM a avertizat că, potrivit articolului 64 din Codul de Procedură Penală, "mijloacele de probă obţinute în mod ilegal nu pot fi folosite în procesul penal. Lucrări juridice de specialitate apărute în ultimul timp, pintre care şi un material elaborat de actualul procuror general, Laura Codruţa Kovesi, susţin ca investigatorii acoperiţi nu pot fi folosiţi decât în scopul culegerii de date şi informaţii. În argumentaţia sa, procurorul general susţine că, potrivit Legii nr.143 din 2000, investigatorului acoperit îi revine doar sarcina de a culege date şi informaţii pentru a realiza scopul pentru care s-a emis autorizarea. De unde rezultă fără echivoc că "omul sub acoperire" nu poate şi nu trebuie să determine sau să provoace săvârşirea de infracţiuni, ci să culeagă date şi informaţii privind grupul de infractori, infracţiunile în curs de pregătire şi să le transmită celui care a autorizat activitatea sa”, se arată în Gazeta de Bistriţa. Cu alte cuvinte, informaţiile culeste de către informatorii Oliver Nixici, Andreea Brebenoiu şi Vodă ar putea fi nule în faţa magistraţilor din România. Dacă aceşti magistraţi vor ţine cont de aceste probe, cel mai probabil, România va mai fi obligată de CEDO să plătească alte sute de mii de euro despăgubiri.
