“Noi am înființat secția de canotaj în 2006, după desfințarea Clubului Sportiv Banatul. Inițial am început un protocol de colaborare cu ei, pentru a putea prelua acea bază sportivă, dar apoi ei s-au desființat. Recunosc că nu am avut o formă legală pentru acea bază, dar am rămas acolo. Ne-am trezit pe terenul altcuiva. Antrenorul nostru (nr. Zlatomir Balojin) a mai amenajat acolo câteva camere unde să stea copiii, aveam acolo aparatele, ergometrele, vestiarele și două dușuri. Bărcile le țineam afară”, a declarat Lucian Reclaru, directorul Clubului Sportiv Municipal Timișoara.
Până la găsirea unui nou spațiu pentru canotori, municipalitatea a oferit celor de la CSM Timișoara clădirea aflată în vecinătatea fostei baze, care a aparținut cândva restaurantului Boss.
“Am discutat cu primarul și mi-a spus că o se caută o soluție. Așa că nu îmi fac griji. Deocamdată ne dau acea clădire mare, care nu a fost demolată odată cu terasa Boss. O putem folosi temporar. Ar fi mult mai adecvată pentru activitatea sportivilor, dar nu știu dacă vor putea să rămână acolo definitiv. În orice caz se caută variante. Nu se desființează clubul de canotaj, așa cum am văzut că se scrie în presă”, a mai spus Reclaru.
În Timișoara, pe malul Begăi, mai sunt două cluburi de canotaj: CS Bega și Politehnica, care au baza lângă restaurantul Vaporul, și unul de caiac: CSS 1, care funcționează un pic mai jos de baza celor de la CSM, în dreptul Universiății de Vest.
Un sport istoric în Timișoara
Istoria canotajului de pe Bega începe tocmai în 1864, odată cu practicarea sa în mod organizat şi, implicit, cu apariţia Societăţii de Luntrişoare. A fost prima asociaţie de canotaj de pe actualul teritoriu al României, înfiinţată de câţiva studenţi întorşi de la studii din străinătate. Apoi, nu după mult timp, apare Asociaţia Sportivă „Regatta“, a doua structură de profil din oraş. În 1866 consemnăm şi naşterea Asociaţiei de Canotaj din Timişoara. În prima jumătate de secol de canotaj, ambarcaţiunile ce pluteau pe Bega erau rudimentare chiar şi pentru standardele acelor vremuri, însă şoproanele de lemn de pe malurile Begăi au fost înlocuite, în perioada 1910-1912, cu un pavilion modern.
După Marele Război, AS Regatta îşi reia activitatea, făcându-şi apariţia şi câteva cluburi sportive noi cu secţii de canotaj, AS Înainte şi Politehnica. De asemenea, în 1922 este înfiinţată Societatea de Canotaj Timişoara. În 1932, la prima participare românească la o competiţie internaţională oficială, la Campionatului European de la Belgrad, ţara noastră a fost reprezentată de schiful 4+1 al clubului Regatta Timişoara.
Primăria Timișoara a decis că hangarele de canotaj erau prea ilegale pentru a exista
Zeci de ani de zile, sportivii de la CSM Timișoara și de la Banatul s-au antrenat, au avut vestiare și hangare pentru bărci pe malul Begăi, vizavi de Politehnică, dar acum aceste spații au devenit istorie. De fapt, erau istorie, doar că actuala administrație a deci că acestea trebuie să dispară. Nu au deranjat generații întregi, nimeni din administrațiile precedente nici măcar nu s-au gândit să le dărâme, până nu a decis administrația Fritz că acele hangare sunt parte din mafia imobiliară a clanurilor.
Nu au fost intabulate, asta e… justiția a decis e terenul nostru, facem ce vrem cu el, deci jos cu spațiile respective. Erau ”foarte ilegale” și nu se putea repara situația, așa că au dispărut. Acum, primăria se apără și spune că are hotărâre definitivă de partea ei.
Supusă presiunii publice în creștere, municipalitatea se apără împotriva a ceea ce numește ”informații eronate privind soarta bazei de canotaj”.
”În ultima perioadă, în spațiul public s-au vehiculat mai multe informații eronate privind soarta bazei de canotaj a Clubului Sportiv Municipal, amplasată ilegal pe malul Begăi. Facem câteva precizări. Pe terenul aflat în proprietatea Primăriei Municipiului Timișoara au existat câteva construcții neintabulate, edificate fără autorizație de construire. Aceste clădiri au fost extinse ilegal rezultând clădiri noi pentru care eliberarea unei autorizații în vederea intrării în legalitate era imposibilă. Atât clubul sportiv cât și celelalte entități juridice care ocupă acel spațiu nu dețin un contract de închiriere sau concesiune, nici pe clădiri și nici pe teren. Este vorba de o suprafață de 3.863 mp de teren intravilan, aflat în proprietatea Municipiului Timișoara”, transmite primăria.
Municipalitatea se apără și aduce în fața celor care comentează o decizie a instanței.
”Există o hotărâre definitivă și irevocabilă, care a tranșat problema dreptului de proprietate în favoarea Primăriei Timișoara. Totodată, există hotărâri ale celor două instanțe (Tribunal și Curte de Apel) prin care dispoziția emisă de primarul Dominic Fritz, privind demolarea construcțiilor neautorizate amplasate pe acest teren a rămas în vigoare”, conform primăriei.
Am căutat soluții pentru sportivi, spun cei din administrația Fritz.
”Acțiunea de demolare a construcțiilor ilegale de pe malul Begăi a început săptămâna trecută, și printre construcțiile care se demolează se numără și cele aparținând bazei de canotaj. Primăria Municipiului Timișoara s-a aflat în legătură cu reprezentanții clubului de canotaj și s-au discutat mai multe opțiuni pentru ca baza de canotaj să își găsească un alt spațiu în care să își depoziteze ambarcațiunile și accesoriile necesare pentru antrenamente. Această soluție a fost găsită și agreată de ambele părți în urmă cu câteva zile și constă în mutarea bazei de canotaj într-un spațiu al Municipiului Timișoara situat pe bdul Vasile Pârvan nr. 5”, este soluția găsită.
Comentarii
comentarii
