Primarul Nicolae Robu cere crearea unei structuri în cadrul Primăriei Timişoara care să se ocupe de implementarea proiectelor pentru a pregăti oraşul din acest punct de vedere, pentru anul 2021, când va fi efectiv Capitală Culturală Europeană.
Potrivit primarului Nicolae Robu, noua structură va stabili câteva obiective care urmează a fi făcute urgent.
„Este potrivit să înfiinţăm o structură în Primăria Municipiului Timişoara care să fie dedicată implementării proiectelor angajate şi pe care le vom angaja pe parcurs în vederea pregătirii oraşului pentru exercitarea calităţii de Capitală Europeană a Culturii. (…). Până în 2021, proiectul prevede consumarea unei sume de 48,5 milioane de euro. Certă este suma de 25 de milioane de euro, respectiv, 20 de milioane de euro de la bugetul local şi 5 milioane de euro de la CJT. Noi încercăm să implicăm şi mediul privat în acest proiect şi să accesăm şi sume pe proiecte europene, pentru că va fi nevoie de sume mult mai mari. Dar suma de 48,5 milioane de euro este suma angajată în proiect şi trebuie consumată cu sfinţenie”, a spus Nicolae Robu.
Proiectele de infrastructură la care se referă primarul se referă la reabilitarea clădirilor istorice din vatra oraşului, dar şi din celelalte cartiere istorice (Iosefin sau Fabric), construirea de noi poduri peste Bega, cele două noi pasaje care sunt creionate în agenda primăriei, cel de la Solventul şi din partea de Est a municipiului sau realizarea centurii de ocolire a oraşului.
Potrivit directoarei Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană (ATCCE), Simona Neumann, primăria se poate implica în astfel de proiecte, dar nu şi pe partea care priveşte partea culturală.
„Proiectul Timişoara 2021 are o componentă de program cultural care revine în responsabilitatea ATCCE şi a instituţiilor de cultură şi a sectorului independent angajat în elaborarea acestui program, iar în ceea ce priveşte primăria, aceasta are un rol extrem de important în privinţa asigurării infrastructurii necesare oraşului pentru a putea în 2021 să găzduiască evenimente de amploarea pe care o impune o CCE. Concret, este vorba despre infrastructura privind accesul în şi dinspre oraş (drumuri în municipiu şi drumuri judeţene), restaurarea completă a Gării de Nord, locuri de parcare, zone pietonale, accesibilizarea oraşului pentru persoane cu dizabilităţi locomotorii, extinderea infrastructurii culturale, reparaţii în săli de spectacole, iar dacă este posibil chiar construirea de noi astfel de spaţii pentru cultură. S-a discutat foarte mult pentru extindere unor săli de spectacole pentru teatrele din oraş, construirea unui Muzeu al Revoluţiei din Timişoara şi alte proiecte.
În al doilea rând, Primăria are o responsabilitate în ceea ce priveşte implementarea strategiei culturale pe termen lung, pe perioada 2014-2024, la care s-a angajat şi acest lucru este foarte important şi în contextul implementării proiectului CCE 2021”, precizează Simona Neumann.
