Sporuri si stimulente ilegale pentru primar, viceprimar şi secretar
Din verificările efectuate de Curtea de Conturi Timiş a rezultat că la nivelul Primăriei municipiului Timişoara, în perioada 2006 – 2009, au fost acordate primarului, viceprimarilor şi secretarului sume de natura stimulentelor din fondul de stimulente constituit la nivelul entităţii (conform prevederilor O.G. nr. 92/24 decembrie 2003, privind codul de procedură fiscală şi H.G. nr. 1050/01 iulie 2003, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală).
Citește și:
Nereguli de aproape 10 miliarde la reabilitarea termică
Legea a fost încălcată chiar de șefa resurselor umane
Fordurile viceprimarilor au adus prejudicii de peste 3,5 miliarde de lei
Unităţile administrativ-teritoriale constituie lunar, conform art. 227 din O.G. nr. 92/24.12.2003, fonduri pentru acordarea de stimulente personalului din aparatul propriu, respectiv compartimentelor de specialitate cu atribuţii în administrarea creanţelor fiscale locale. Conform Legii nr. 154 din 15 iulie 1998, persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică au dreptul, pentru activitatea desfăşurată, la o indemnizaţie lunară, ca unică formă de remunerare a activităţii corespunzătoare funcţiei, iar funcţia de primar şi viceprimar este incompatibilă cu calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia. De asemenea, conform Legii nr. 215 din 23 aprilie 2001, modificată prin O.G. nr. 3 din 12 ianuarie 2006, pe durata mandatului, primarul şi viceprimarul primesc o indemnizaţie lunară, ca unică formă de remunerare a activităţii corespunzătoare funcţiei de primar, respectiv de viceprimar şi nu beneficiază de spor de vechime în muncă sau alte tipuri de sporuri).
Conform acestor acte normative, în mod indubitabil, atât primarul cât şi viceprimarii nu pot avea calitatea de proprii subordonaţi în cadrul aparatului propriu sau al diverselor compartimente de specialitate, nu sunt persoane care se află într-o relaţie contractuală (funcţionari publici sau personal contractual bugetar) cu instituţia Primăria municipiului Timişoara ci îndeplinesc funcţii elective obţinute în urma unui proces electoral. Pe cale de consecinţă singura modalitate, formă de plată a activităţii primarului şi viceprimarilor depuse în interesul comunităţii locale fiind indemnizaţia stabilită ca sumă certă şi exactă prin acte normative emise în acest sens.
În completare, potrivit Legii nr. 161/19 aprilie 2003, „Primarii şi viceprimarii… sunt obligaţi să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I, actele administrative emise sau actele juridice încheiate ori dispoziţiile emise cu încălcarea acestor obligaţii fiind lovite de nulitate absolută ". În ceea ce priveşte dreptul secretarului municipiului Timişoara de a beneficia de stimulente, Legea nr. 161/19 aprilie 2003, precizează că „Funcţionarul public este în conflict de interese dacă … interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice" — art. 79, iar conform Legii nr. 215/23 aprilie 2001 „Secretarul unităţii administrativ-teritoriale …. avizează, pentru legalitate, dispoziţiile primarului…, hotărârile consiliului local… ", astfel că în ceea ce priveşte rolul acestuia în cazul dispoziţiilor ordonatorului de credite şi al hotărârilor emise de Consiliul Local, acesta nu este unul decident ci unul consultativ de avizare din punct de vedere al legalităţii acestor acte administrative.
Sporuri de condiţii vătămătoare
Conform raportului Curţii de Conturi, din totalul hotărârilor şi dispoziţiilor ce au ca obiect acordarea de stimulente ca venituri de natură salarială, Instituţia Prefectului a atacat la Tribunalul Timiş – secţia de Contencios Administrativ, dispoziţia nr. 2018 din 01 august 2006, care prin sentinţa civilă nr. 642 din data de 22 noiembrie 2006 hotărăşte: „admite acţiunea formulată de reclamantul prefectul judeţului Timiş … Anulează în parte Dispoziţia nr. 2018 din 01.08.2006 emisă de Primarul Municipiului Timişoara şi anexele acestei dispoziţii, în ceea ce priveşte acordarea de stimulente Primarului Municipiului Timişoara şi celor 2 viceprimari" , sentinţă anulată de Curtea de Apel Timişoara — secţia Contencios Administrativ prin Decizia Civilă nr. 317 din 19 aprilie 2007. Din constatările Curţii de Apel Timişoara rezultă că Instituţia Prefectului a atacat în contencios şi a obţinut câştig de cauză la prima instanţă, Dispoziţia nr. 2018 din 01 august 2006, dispoziţie „datăi" în aplicarea H.C.L. nr. 129 din 27 aprilie 2004, ori conform Legii nr. 215/23 aprilie 2001 , art. 61, alin. (2): primarul asigură punerea în aplicare a hotărârilor consiliului local, prin urmare Curtea de Conturi consideră că în fapt acţiunea Instituţiei Prefectului este viciată pe formă având în vedere că, în fapt, cauza o reprezintă H.C.L. nr. 129 din 27 aprilie 2004, hotărâre ce încalcă prevederile legale priviind remunerarea primarilor şi viceprimarilor în exercitarea funcţiilor lor. Nu în ultimul rând raportul Curţii arată că în conformitate cu prevederile Legii nr. 94/08 septembrie 1992, privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, art. 32 ,,¿descărcarea de gestiune nu constituie temei pentru exonerarea de răspundere juridică”’ şi ulterior art. 34 „Certificarea contului verificat nu constituie temei pentru exonerarea de răspundere juridică". Astfel faptul, că din verificările anterioare efectuate de Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi Timiş nu au rezultat nereguli cu privire la drepturile băneşti acordate potrivit H.C.L. nr. 129/2004 nu constituie temei legal care să motiveze în vreun fel efectele şi consecinţele punerii în aplicare a acestei hotărâri de Consiliu Local nr. 129/2004.
Şi, pentru că încălcarea acestor legi nu era de ajuns, sau veniturile destul de mari, primarul şi viceprimarii municipiului Timişoara şi-au acordat sporuri de condiţii vătămătoare în cuantum de 10% din salariu. Conform Curţii de Conturi, valoarea estimată a abaterii financiare constatate este cuantificată în sumă de 301.999 lei. Consecinţele economico-financiare ale abaterilor de la legalitate şi regularitate constau în afectarea bugetului local al municipiului Timişoara partea de venituri extrabugetare.
Prejudiciu de 35.266 de lei pentru un teren al Universității Ioan Slavici
