“Primăria Timişoara stă foarte prost la capitolul fonduri europene atrase efectiv”

Interviu cu Ciprian Jichici, consilierul local timişorean “acuzat” de unii ca fiind unul dintre puţinii ciudaţi care citesc toate proiectele de hotărâri 
Sunteţi, de un an şi jumătate, consilier local în Timişoara. Ce vă nemulţumeşte în activitatea Primăriei Timişoara?
Unul dintre aspectele foarte foarte grave din Primăria Timişoara este că, deşi pe Planul Operaţional Regional, Timişoara şi zona metropolitană ar putea să atragă o sumă totală de aproximativ 70 de milioane de euro, din păcate, nu am reuşit să atragem poate nici 0,1 % din această sumă.
Cine se ocupă de accesarea fondurilor europene?
În perioada de preaderare a României la Uniunea Europeană, într-o parte din primăriile din ţară, în special cele din municipii şi oraşele mai mari, au fost înfiinţate aşa numitele Direcţii de Dezvoltare. Obiectivul acestora este unul singur şi foarte clar: atragerea de fonduri europene. În perioada de preaderare era vorba de programe Phare şi alte tipuri de programe, iar după 2007, este vorba de fondurile structurale. În faţa Consiliului Local Timişoara au fost prezentate foarte multe proiecte foarte frumoase. Rezultatul net este, însă, că la trei ani de la aderarea României la UE, Primăria Timişoara stă foarte prost la capitolul de fonduri europene atrase efectiv. Am rămas cu proiectele. Am rămas cu poveştile.
Cunoaşteţi proiecte realizate în Timişoara cu bani europeni?
Din ceea ce cunosc eu ca şi consilier, nu există proiecte majore finanţate în Timişoara din fonduri europene. Şi nu există nici măcar un proiect major care să fie finanţat din fondurile structurale. Direcţia de Dezvoltare ne prezintă foarte multe proiecte, care de care mai frumoase, însă finalitatea lor este, practic, inexistentă. Ceea ce mă deranjează pe mine foarte mult este că Direcţia de Dezvoltare, în loc să se ocupe exclusiv cu obiectivul atragerii fondurilor europene, preia tot felul de atribuţii care nu cred că-i sunt caracteristice, cum ar fi, de exemplu, dezvoltarea planurilor urbanistice zonale. Cred că în Timişoara este singura primărie în care Direcţia de Dezvoltare, în loc să atragă bani europeni, se ocupă cu elaborarea planurilor urbanistice. Al doilea aspect pe care l-am constatat, din păcate, este lipsa de profesionalism. Şi aici vă pot da un exemplu chiar de la ultimul plen, din luna ianuarie. Noi, consilierii, am aflat cu stupoare că un proiect care eu cred că este foarte important pentru municipiul Timişoara – este vorba de o reabilitarea şi modernizarea Spitalului de Boli Infecţioase “Victor Babeş”-, a fost, până în momentul de faţă, întârziat mai bine de 11 luni şi, probabil, va mai fi întârziat cel puţin şase luni, dintr-un motiv incredibil. Există o notă a Agenţiei de Dezvoltare Regională V Vest, prin care suntem informaţi că o parte din documentaţia necesară proiectului, şi aici vreau să fac o paranteză – este unul dintre proiectele de pe urma căruia vom putea, eventual, beneficia de fonduri europene-, trebuie refăcută şi că proiectul nu poate intra la finanţare din motivul că anumite linii de buget au fost greşit completate într-unul dintre formularele aferente proiectului, respectiv în cererea de finanţare. Cu alte cuvinte, apăreau sume care nu coincideau. Din punctul meu de vedere, este ceva impardonabil. Aici nu discutăm de înlocuirea unei borduri pe un colţ de stradă, ci discutăm de unul dintre spitalele foarte importante pentru municipiul Timişoara. Au trecut 11 luni, ADR-ul a cerut refacerea documentaţiei, probabil că documentaţia va fi refăcută, vor mai trece cel puţin şase luni până când acest proiect va intra din nou pe rol la ADR.  Şi este doar unul din numeroasele exemple care pe mine mă nemulţumesc.
Cum de s-a ajuns în asemenea situaţie?
Nu avem proiecte concrete viabile, pe de-o parte, iar şi cu acelea puţine pe care le avem, ajungem în situaţii care, din punctul meu de vedere, pe lângă că sunt penibile, sunt şi foarte grave. În plus, ceea ce constat eu, din păcate, este că există o competiţie neloială între Direcţia de Urbanism şi Direcţia de Dezvoltare din Primăria Timişoara, care, pe de-o parte, creează tensiuni foarte serioase şi care, pe de altă parte, are un impact negativ asupra rezultatelor finale. Adică nu se întâmplă, din păcate, nimic bun în acest sens.
De unde pornesc aceste tensiuni între cele două direcţii?
Tensiunile pornesc de la conducerile Direcţiei de Dezvoltare şi Direcţiei de Urbanism. De la directorii celor două direcţii. Ceea ce nu cred că este benefic nici pentru direcţiile pe care le conduc, şi, îndrăznesc să spun, nici pentru Primăria Timişoara.
Cum ar putea fi stopate sau depăşite aceste tensiuni din Primăria Timişoara?
Cred că este momentul ca domnul primar Gheorghe Ciuhandu să intervină în aceste conflicte şi să găsească o soluţie pentru a le aplana, pentru că, în cele din urmă, conflictele sunt generate de oameni, iar cu oamenii se poate discuta. Eu îl înţeleg pe domnul primar în atitudinea domniei sale că nu vrea să se amestece în aceste dispute, care nu sunt normale, dar, la un moment dat, va trebui să o facă.
Din ce aţi observat, celelalte direcţii din Primăria Timişoara colaborează eficient?
Nu neapărat. Există anumite direcţii, şi aici trebuie să fim corecţi, şi trebuie să o spunem, care, îmi permit să folosesc această expresie, îşi văd de treabă, au capacitatea de a răspunde prompt la orice solicitare din partea consilierilor. Sunt, însă, câteva direcţii care, din punctul meu de vedere, sunt problematice.
Care ar fi acelea?
Aş numi cel puţin trei sau patru dintre ele. Este vorba de Direcţia de Dezvoltare, cea la care m-am referit, este vorba de Direcţia de Urbanism, cu care interacţionez foarte mult prin prisma poziţiei pe care o am, de preşedinte al Comisiei de Urbanism. Aici problemele nu sunt neapărat de funcţionare a direcţiei, cât legale. Legislaţia în vigoare pune foarte mari probleme. Cred că toată lumea ştie de procesele pe care Primăria Timişoara le pierde pe bandă în probleme de urbanism. Este vorba şi de Direcţia de Drumuri şi Transporturi, unde lucrurile sunt foarte grave. Ajunge să ne uităm afară şi să vedem că şoselele din Timişoara arată ca după bombardament. Şi nu discut aici de zonele mărginaşe ale oraşului, ci de zone centrale şi ultracentrale. Şi, sigur, ar mai fi Direcţia de Mediu, unde toată lumea, cel puţin la nivelul Consiliului Local Timişoara, are semne foarte serioase de întrebare în legătură cu sumele uriaşe care sunt alocate pe diverse proiecte, cum ar fi întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi. Sunt sigur că la acest capitol vor exista discuţii foarte serioase pe marginea bugetului pentru anul 2010, pentru că lucrurile, cel puţin din punctul meu de vedere, nu pot să rămână aşa sub nicio formă.
Cum s-ar putea îmbunătăţi activitatea din direcţiile  din cadrul Primăriei Timişoara?
Există câteva elemente, din punctul meu de vedere, care sunt de maximă necesitate. Este vorba, pe de-o parte, de o abordare structurală şi, pe de altă parte, de o abordare punctuală. Când mă refer la abordarea structurală, cred că sunt cel puţin două chestiuni care trebuie să se schimbe. În primul rând, este vorba de modul în care este alcătuit bugetul municipiului Timişoara. Pentru că toţi directorii de direcţii din Primăria Timişoara s-au obişnuit să aibă la dispoziţie un anumit buget, votat de către consiliul local, buget în cadrul căruia, însă, domniile lor, în principiu, pot să se mişte cu grade foarte mari de libertate. Şi de aici încep să apară toate discuţiile: studii de fezabilitate fără niciun fel de finalitate, lucrări recepţionate, a căror calitate este îndoielnică şi aşa mai departe. În aceste condiţii, eu cred că bugetul trebuie schimbat şi alocarea de fonduri să se facă pe bază de proiecte clare. Al doilea aspect: eu cred că activitatea directorilor de direcţii va trebui monitorizată cu un set complet nou de indicatori de performanţă. Noi, în momentul de faţă, în mod paradoxal, stabilim indicatori de performanţă pentru directorii regiilor din subordinea consiliului local (RATT, Colterm, Societatea Drumuri Municipale, Pieţe ş.a.m.d.), însă nu avem un set similar de indicatori şi criterii de performanţă pentru directorii de direcţii din Primăria Timişoara. Sunt 100% convins că în momentul în care salariul lunar al unui director de direcţie ar depinde de îndeplinirea unor asemenea indicatori de performanţă, lucrurile ar sta cu totul altfel în Timişoara. Ce-ar fi, spre exemplu, ca domnul Culiţă Chiş (n.r. – directorul Direcţiei Drumuri şi Transporturi) să-şi primească salariul lunar corelat cu numărul de gropi din municipiul Timişoara. Sunt convins că s-ar da o atenţie sporită calităţii lucrărilor şi, pe de altă parte, intervenţiile s-ar face într-un ritm şi mai susţinut şi reparaţiile ar rezista mai mult de o zi. Cât despre abordarea punctuală a problemei, se referă la aplanarea şi clarificarea acestor diverse conflicte care există între diverse direcţii din Primăria Timişoara. Şi aici, aşa cum spuneam, consider că, pe baza autorităţii de care domnia sa dispune, domnul primar cred că ar trebui să intervină. Aplanarea acestor conflicte cred că s-ar face foarte uşor prin delimitarea foarte clară a atribuţilor. Pentru că, în momentul de faţă, există o serie de zone gri, în care lucrurile nu sunt foarte clare. Este peste puterea mea de înţelegere dacă aceste zone gri a atribuţilor este o consecinţă a unui act voit sau este pur şi simplu o situaţie care s-a dezvoltat în interiorul Primăriei Municipiului Timişoara. Cert este că ea trebuie clarificată.
Aţi avut conflicte cu vreunul dintre directorii de direcţii din Primăria Timişoara?
În calitatea mea de consilier local, nu am cum să am conflicte cu directorii de direcţii. Sigur, aş îndrăzni să spun, probabil că unii dintre aceştia nu mă simpatizează foarte mult, poate tocmai datorită faptului că sunt unul dintre cei mai activi consilieri, când vine vorba despre interpelări şi de citirea materialelor. Chiar am fost acuzat, cu ghilimelele de rigoare, desigur, că sunt unul dintre acei ciudaţi care citesc toate materialele. Este şi motivul pentru care eu, de fiecare dată, solicit ca materialele pe care le discutăm în comisiile şi în plenul Consiliului Local Timişoara să ne fie puse la dispoziţie în termenul prevăzut de lege. Dincolo de aceste aspecte, nu aş caracteriza, sub nicio formă, relaţia mea cu vreunul dintre directorii menţionaţi ca fiind o relaţie conflictuală, însă şi domniile lor trebuie să înţeleagă că datoria mea, în calitate de consilier local, este să pun sub semnul întrebării toate aspectele care sunt neclare, par să fie în neconcordanţă cu regulamentele de funcţionare, par să fie în neconcordanţă cu interesele cetăţenilor şi aşa mai departe.

Comentarii

comentarii