Universităţile pe care cei cinci rectori le conduc fac parte din Alianța Română a Universităților Tehnice din România. Este vorba de prof. dr. Viorel Şerban, UPT, prof. dr. Vasile Ţopa, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, prof. dr. Dan Caşcaval, Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” Iași, prof. dr. Radu Sorin Văcăreanu, Universitatea Tehnică de Construcții București şi prof.dr. Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnica București. Una dintre dezbateri a avut tema Sistemul de învăţământ superior după 10 ani de la implementarea ciclului Bologna. Analize, evaluări, propuneri. A doua temă în analiză a fost Revizuirea standardelor pentru evaluarea externă a calităţii academic la programele de studii universitare de licenţă şi master. Cu acest prilej, prof. Mihnea Costoiu a prezentat trei probleme majore cu care se confruntă învăţământul tehnic din România.
1. Circa 70% dintre locurile bugetate sunt pe ştiinţe sociale şi economice şi doar 30% pe medicină, inginerie şi ştiinţe exacte (matematică, fizică chimie) ceea ce este o mare greşeală şi poziţionează sistemul tehnic în contra curentului. 2. Se spune că ţara noastră trece printr-o criză majoră de medici pentru că aproximativ 15.000 -17.000 doctori au plecat din ţară, dar se uită faptul că sunt peste 300.000 de ingineri care au părăsit România după 1989. Cifra este exactă. Este o criză majoră de ingineri în acest moment pe piaţa forţei de muncă peste tot în ţară, în special în centrele urbane mari. 3. În octombrie 2016 existau 11.000 de oferte de locuri de muncă pentru ingineri şi 3.000 -3.500 de absolvenţi. “Ne îndreptăm spre o criză de ingineri în România şi trebuie să investim mai mult în acest domeniu”, a spus prof. Costoiu.
De aceea rectorii prezenţi la Timişoara au fost de acord că, în această situaţie de criză majoră, universităţile tehnice trebuie să aibă voce în sistemul de învăţământ superior şi acesta este cadrul ideal. Multe dintre propunerile de optimizare a învăţământului superior vor veni din partea Alianţei Române a Universităţilor Tehnice. Prof. Viorel Şerban a vorit despre problematica studiilor de master. “O mare problemă o reprezintă programele de master. Noi nu suntem mulţumiţi de calitatea acestuia şi de efectele pe care le generează, pe piaţa muncii. Avem absolvenţi de master, dar nu se bucură de drepturi suplimentare. După această întâlnire vom întocmi o primă rezoluţie prin care solicităm unele modificări majore legate de durata studiilor şi rolul pe care trebuie să îl joace programele de master, ca programe de specializare a inginerilor, cele de licenţă rămânând ca programe care asigură competenţe generale. Probleme numărul unu este faptul că sunt prea multe specializări pe domenii. Vom stabili un cadru general pentru domeniile de licenţă, astfel încât un inginer după licenţă trebuie să prezinte competenţe generale. Cele de specialitate să fie prezentate de studiile de master. Sigur că avem probleme cu companiile că doresc prea repede absolvenţi pe piaţa muncii. Licenţa, masterul şi doctoratul trebuie să aibă logica lor şi să contribuie la formarea unui inginer de calitate, fiindcă România se confruntă cu o problemă destul de puternică: sunt prea puţini ingineri, faţă de ceea ce cere piaţa muncii”, a explicat prof. Şerban.
Comentarii
comentarii
