Înainte de deschiderea stagiunii de concerte a Filarmonicii Banatul Timişoara, publicului meloman poate asista la două concerte simfonice cuprinse în programul prestigiosului Festival Internațional George Enescu, joi şi vineri, 3 -4 septembrie.
Concertmaestrul Mircea Tătaru a explicat că, joi, 3 septembrie melomanii vor putea urmări felul în care Antonio Lucio Vivaldi şi Astor Piazzolla, la un interval de 240 de ani, au descris în muzică cele patru anotimpuri. La Anotimpurile de Vivaldi va fi protagonistă violonista Clara Cernat, iar la cele de Piazzolla, violonista Cătălina Trincă, concertmaestru al orchestrei simfonice.
Antonio Vivaldi, unul dintre marii reprezentanţi ai stilului baroc italian, a compus foarte multe concerte instrumentale. 78 au fost editate, iar altele 300 needitate, din multiple cauze, între care și unele îndoieli în legătură cu paternitatea lor. Dintre toate concertele sale, cele mai cunoscute şi iubite sunt Anotimpurile. Acest subiect a fost mereu un motiv de inspiraţie atât pentru muzicieni, cât şi pentru artiştii plastici. Le oferea artiştilor peisaje, culori sau situaţii diverse, dându-le posibilitatea să se confrunte de fiecare dată cu soluţii tehnice noi, cu modalităţi artistice deosebite. Să ne gândim la frigul, gheaţa şi ninsorile iernii, la explozia renaşterii naturii în primăvară, la căldura sau furtunile verii şi la tonurile calde si moi ale toamnei cu sărbătorile recoltelor sau sărbătoarea vinului.
Cele patru anotimpuri, sau „Le quattro stagioni”, sunt patru concerte, fiecare format din trei părţi, cu vioară solistă. Este un exemplu tipic de muzică cu program, cu un caracter descriptiv clar exprimat. Fiecare din cele patru concerte are frumuseţea şi particularitatea sa. Bunăoară, iarna, a fost concepută spre a fi cântată în biserică şi pentru a nu deranja rugăciunile celor aflaţi acolo doar pentru a se ruga, Vivaldi a căutat tonuri pastorale, calde, sonorităţi în surdină. Dacă această lucrare este iubită şi are notorietate, mai puţin cunoscute sunt „Anotimpurile” lui Astor Piazzolla.
Acest adevărat geniu al Americii de Sud, care a revoluţionat tangoul mondial, s-a născut -bineînţeles- în Argentina, la Mar del Plata, în 11 martie 1921. Nu avem spaţiu să descriem viaţa extraordinară a acestui mare inovator de muzică, dar marii profesori de compoziţie din Europa, intuindu-i talentul, l-au trimis acasă, sfătuindu-l să se dedice muzicii pentru care s-a născut. Aşa a şi făcut, o bună parte din cele peste 3000 de piese compuse, care i-au adus un extraordinar renume, fiind astăzi cunoscute şi fredonate în întreaga lume.
Lucrarea care va fi interpretată, joi, seara, Cele patru anotimpuri ale oraşului Buenos Aires, este unirea într-o singură creaţie a patru lucrări scrise pe parcusul a şase ani, 1964-1970. Piazzolla nu a compus anotimpurile ca o replică la cele de Vivaldi. A compus separat fiecare anotimp în diferiţi ani, unindu-le mult mai târziu. Piesele sunt particularizate pentru Buenos Aires, fiecare titlu de anotimp fiind însoţit de cuvândul porteno, care este porecla, cuvântul de alint dat acestui oraş.
Ascultând lucrarea, vom desluşi nu numai marea perioadă de timp ce-l desparte pe Piazzolla de Vivaldi, dar vom simţi şi spiritul muzicii latino-americane, iubirea dulce din tangourile argentiniene, dar şi accentele dure ale pasiunii nestăvilite. Astor Piazzolla a murit în 1992, la 4 iulie, suferind un stop cardiac.
Vineri, 4 septembrie, maestrul Radu Popa, dirijorul concertului, ne propune un program închinat memoriei lui George Enescu. În debut vom asculta Patru lieduri pentru tenor şi orchestră de Enescu, dar orchestraţia lor nu-i aparţine. Cele patru lieduri au fost înmănunchiate şi orchestrate de Erich Bergel. Trebuie să menţionăm că nu este vorba despre binecunoscutul ciclu de cântece compus în 1908 pe versuri de Clément Marot op.15 şi orchestrat de Theodor Grigoriu. În interpretarea tenorului Marius Budoiu vom asculta trei lieduri compuse în anul 1898 la Paris şi un lied compus la Bucureşti, în octombrie 1902. Le Désert este pe versuri de Jules Lemaitre, Le Galop şi Soupir (suspinul) sunt pe versuri de Sully Prudhomme. Toate trei au fost dedicate Mathildei Colonne. Al patrulea cântec se numeşte De la flaut la corn – după un poem de Fernand Gregh şi a fost dedicat lui Edgar dall`Orso.
Următoarele două titluri aparţin compozitorului Thierry Huillet, care împreună cu soţia sa, violonista Clara Cernat, sunt invitaţii Filarmonicii în aceste zile. Vom asculta lucrarea pentru orchestră Preludio, a cărei primă audiţie s-a petrecut în Palatul Congreselor din Ajaccio, Franţa, la 12 decembrie 2008. Cealaltă lucrare — Micul Prinţ este un concert pentru vioară şi pian inspirat din cartea cu acelaşi nume a lui Antoine de Saint-Exupery. Prima audiţie a fost la 14 decembrie 2011, la Toulouse, Franţa. Bineînţeles, el ne va fi prezentat de familia Huillet, a conchis explicat concertmaestrul Tătaru.
