Vasile Conea interzis înainte de 89 pentru că fredona în română melodii sârbeşti…
40 de ani de când a ţinut pentru prima dată microfonul în mână, munţi de amintiri şi niciun regret. „Regele doinelor” cum a fost alintat de-a lungul timpului Vasile Conea nu este un maestru al vorbelor. Dacă s-ar putea la fiecare întrebare ţi-ar răspunde printr-o strofă dintr-o doină… E mult mai fascinant însă… Cântecul a bătut totul în viaţa lui. Vocea lui i-a fermecat de-a lungul timpului pe românii din întreaga lume. Nu uită turneele prelungite din Asutralia sau America, dar nici nunţile pe care a trebuit să le onoreze deşi pentru aceasta trebuia să parcurgă uneori şi mii de kilometri distanţă.
Interzis pentru că a vrut să distreze oamenii
Vasile Conea nu poate uita nici ce i s-a întâmplat înainte de 1989. Când a fost interzis pentru că a avut curajul să cânte în românşete doinele sârbeşti. „Erau cântece mai liberale, dar nu am crezut că se poate întâmpla aşa ceva. Ridicam sălile în picioare şi am ajuns să fiu chemat la multe nunţi sârbeşti. Îmi amintesc şi acum că la turneul de America am cântat o melodie în sârbşte despre Bosnia. Patronul care era un bosniac s-a pus în genunchi şi a început să plângă”, îşi aminteşte Regele doinelor. Toate au rămas însă o frumoasă amintire, sau din contră. Joi, de la ora 18, la Sala Capitol, Vasile Conea dă un spectacol grandios, cu prilejul aniversării. Pentru el vor cânta 30 dintre cele mai mari nume ale scenei de muzică populară din întreaga ţară.
Românii nu mai ştiu să se distreze
A avut o viaţă grea. Tatăl i-a murit la vârsta de 5 ani şi mama a fost nevoită să-l dea la casa de copii. Nu putea să aibă grijă de toţi copii pe care îi avea. Vasile Conea a trecut peste renghiul jucat de soartă. Mai mult, în ultimele clipe de viaţă el a rămas ultimul dintre fraţi care şi-a îngrijit mama. Chiar dacă a avut zeci de admiratoare şi a primit de mii de ori flori şi bileţele de amor, Vasile Conea susţine că cel mai tare a iubit-o pe Florica. După 25 de ani de căsnicie se simt la fel ca în prima zi în care s-au cunoscut. După 40 de ani de cântat şi 60 de ani de viaţă, Conea recunoşate că înainte de 1989 se câştiga mult mai bine din muzică. „Pe atunci cântm la nunţi întreaga noapte şi primeam câte 15.000 de lei. Acum banul nu mai are valoare şi nici oamenii nu se mai distrează o noape întreagă la nunţi. Nu mai cânt mai mult de două ore, deşi am programări şi cum mai bine de un an înaintea unei nunţi”. Momentul său de glorie nu a fost însă nici în turenele din Australia, nici în cele SUA, nici în Austria sau în Serbia unde comunităţile româneştei îl adorau. „La un spectacol în 1987, în Parcul Rozelor studenţii au aprins fălcii şi au strigat numele meu minute în şir. Spectacolul a fost oprit atunci de Dehelanu. Studenţii s-au îndreptrat cu făcliile spre centru. A fost primul semn văzut de mine că sistemul comunist este pe ducă în Românai”.
Nu a uitat nicio melodie
A scos peste 400 de melodii şi 27 de casete, DV-duri şi discuri. Anii au trecut, dar vocea lui a rămas identică. „Vocea nu mi-a tremurat niciodată, dar înaintea oricărui spectacol, indiferent în ce moment al careierei ai fi e normal să ai emoţii. Vrei ca totul să iasă perfect”. Îi place muzica mai mult ca viaţa şi este convins că va cânta până când va închide ochii. Iubeşte să cânte pentru oamenii care îi apreciază cu adevărat muzica. „Nu am uitat niciodată vreo melodie de a mea deşi sunt câteva sute. De multe ori rămân şocat când cineva mă pune să cânt la vreo nuntă o melodie de la începuturi. O melodie pe care uneori nu am mai cântat-o de 30 sau chiar 40 de ani. Am văzut petrecăreţi care aruncau toţi banii când le cântam la masă. Nu mi-a plăcut niciodată acest lucru şi îi opream când exagerau. Au fost mulţi pe care când îi vedeam câţi bani pot să-mi dea le explicam că în ritmul acesta după o beţie ar putea ajunge săraci. Şi eu am dat bani la muzicanţi, dar în toate trebuie să existe o limită”.
