În urmă cu 90 de ani
În urmă cu 90 de ani, într-o după-amiază de toamnă, liniştea Castelului Peleş era tulburată de o întâmplare neprevăzută. Deşi era abia în cea de-a şaptea lună de sarcină, Principesa Moştenitoare Elena, soţia Principelui Carol, moştenitor al tronului României, era chinută de dureri puternice, semn că intrase deja în travaliu. După un travaliu de câteva ore, asistată de trei doctori şi de soacra sa, Regina Maria, soţia regelui Ferdinand, Principesa Elena îl năştea pe micul prinţ Mihai.
Trecuseră mai puţin de trei ani de la Marea Unire, iar Regina Maria, în semn de preţuire faţă de Mihai Viteazul, primul voievod care înfăptuise unirea românilor, şi-a botezat nepotul cu numele de Mihai, în legea ortodoxă. Se întâmpla pe 22 ianuarie 1922.
Apariţia prinţului Mihai a fost un moment care a entuziasmat atât familia regală, cât şi opinia publică din România, ştiut fiind faptul că acesta urma să devină într-o zi rege. Un fragment dintr-un articol apărut în octombrie 1921 în Ziarul „Universul” transmite şi după 90 de ani emoţia acelei perioade: „Ce vremuri îl întâmpină pe prinţul Mihai! Zile de prefacere socială, zorile unei alte lumi, aurora unei democraţii bine înţelese. Lupte omeneşti pot să mai vină încă, frământări sociale nu vor lipsi generaţiunii noastre, închegări noi se vor pune la cale, cetăţi vor pieri şi alte cetăţi se vor aşeza pe locul lor. În tot cazul, generaţia care se ridică şi în mijlocul căreia va zâmbi imaginea noului prinţ, va avea o misiune importantă de îndeplinit. Ea va trebui să realizeze şi Unirea sufletească a poporului românesc, îndrumându-l spre o educaţie care să-l pună în deplină înţelegere cu democraţia şi spiritul de pace ce e probabil că vor domni pe pământ când cei mai tineri din generaţiunea noastră vor fi îmbătrânit sau vor fi trecut pragul morţii de demult. Steaua prinţului Mihai va lumina pe cerul acelei generaţii de români care se ridică acum. La înălţimea şi în lumina acelei generaţiuni, noul prinţ va avea o cale nouă de străbătut. Fie ca cerul să binecuvânteze România noastră. Fie ca oamenii din vremurile viitoare să evoce amintirea celor de azi, mai cu drag decât ne aducem noi aminte de cei vechi.”
Rege la 5 ani, rege şi în prezent
Ziua în care prinţul a devenit rege a venit mai devreme decât s-ar fi aşteptat oricine. La scurt timp după naşterea prinţului Mihai, tatăl său, Principele Moştenitor Carol, a renunţat la tron, alegând să plece în străinătate pentru a trăi împreună cu amanta sa, Elena Lupescu. Aşa s-a întâmplat că, după moartea Regelui Ferdinand, în 1927, micul prinţ Mihai, la nici şase ani, era încoronat ca rege şi uns de Biserica Ortodoxă Română. Pentru că primii doi regi ai României, Carol şi Ferdinand, s-au născut catolici, iar Regele Carol al II-lea nu a fost niciodată uns de Biserica Ortodoxă Română, Regele Mihai se află încă într-o postură inedită, privilegiată. Aşa cum relatează scriitorul şi teologul Dan Ciachir, într-un interviu pentru un post de radio, Regele Mihai este în continuare, în raport cu Biserica Ortodoxă Română, Unsul lui Dumnezeu. O funcţie care nu se pierde şi nu se transmite. Este singurul episcop al „treburilor din afară” din lume, episcop auxiliar cu dreptul de a intra în Sfântul Altar prin Uşile Împărăteşti. Deşi nu este episcop hirotonit, funcţia sa nu este simbolică, ci cât se poate de concretă, fiind singurul moştenitor al Bizanţului în viaţă şi singurul membru de onoare al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. De asemenea, deşi din smerenie nu a făcut-o niciodată, Regele Mihai este printre cei care au dreptul să-şi ia singuri Împărtăşania.
Trecut, prezent şi viitor
Regele Mihai I al României a fost încoronat de două ori, între anii 1927-1930 şi 1940-1947. Este singurul şef al unui stat beligerant în cel de-Al Doilea Război Mondial, aflat încă în viaţă. Gestul său, din august 1944, de întoarcere a armelor împotriva Germaniei naziste, a scurtat cu şase luni războiul şi a eliberat nordul Transilvaniei de ocupaţia maghiară. Regele a fost obligat de sovietici şi de liderii comunişti români să abdice, la data de 30 decembrie 1947. După ce a fost obligat să părăsească ţara, Regele Mihai I s-a căsătorit, în iunie 1948, cu Principesa Ana de Bourbon-Parma. Cei doi au cinci fiice: principesele Margareta (1949), Elena (1950), Irina (1953), Sofia (1957) şi Maria (1954). În timpul exilului, Regele Mihai a continuat să denunţe nedreptăţile la care era supus poporul român. A doua zi după moartea dictatorului Ceauşescu, Regele Mihai declara la un post de radio elveţian că este gata să se întoarcă în ţară şi să preia conducerea statului, dacă poporul o vrea. Poporul nu a fost consultat niciodată asupra acestei chestiuni… Dorind să se întoarcă în ţară, în decembrie 1990, Regele Mihai, împreună cu Regina Ana şi Principesa Margareta, au coborât pe Aeroportul Otopeni şi au fost primiţi în salonul oficial de către ofiţerul Tolontan, tatăl jurnalistului român Cătălin Tolontan. Era primul ofiţer al Poliţiei de Frontieră care îi permitea Regelui şi familiei sale să intre în ţară cu paşapoartele diplomatice. După o oră, un baraj al Poliţiei, condus de generalul Berechet, a oprit maşina în care se afla Regele. Cele trei personalităţi au fost scoase ca nişte infractori şi duse într-o dubă, apoi expediate din ţară, pe motiv că nu au viză. În 1992, Regele Mihai I a reuşit să facă o vizită în ţară, limitată la perioada Sărbătorilor Pascale, când peste un milion de români s-au strâns pentru a-l vedea. Regele a mai primit dreptul să-şi viziteze ţara doar după ce regimul Constantinescu i-a oferit paşaport românesc. După revenirea la putere a lui Ion Iliescu, a urmat o reconciliere istorică, Regele Mihai trecând peste toate nedreptăţile suferite şi aducându-şi un aport important la procesul de aderare a României la NATO şi Uniunea Europeană. În 2007, Regele Mihai a desemnat-o pe Principesa Margareta drept moştenitoare a tronului.
Majestatea Sa Regele Mihai este nepotul Regelui Ferdinand I al României şi al Reginei Maria, stră-strănepot al Reginei Victoria a Marii Britanii şi văr de gradul trei al Reginei Elisabeta a II-a. Mama sa a fost Principesa Elena a Greciei şi Danemarcei, fiica Regelui Constantin I al Greciei şi a soţiei acestuia, Sofia de Prusia. În prezent, Regele Mihai I al României locuieşte la Castelul Săvârşin, din judeţul Arad şi la Palatul Elisabeta, din Bucureşti. La festivităţile organizate cu prilejul celei de-a 90-a aniversări a Majestăţii Sale Regele Mihai I vor participa reprezentanţi ai familiilor regale din Europa (Austria, Belgia, Bulgaria, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Liechtenstein, Luxembourg, Muntenegru, Portugalia, Rusia, Serbia, Spania, Suedia) şi Asia (Iordania), precum şi importanţi oameni de stat din Europa.
