Începând cu 1 ianuarie 2012, operațiunile vamale efectuate înainte de aderare nu mai fac obiectul controalelor autorităților vamale, termenul de prescripție de 5 ani fiind depășit. Orice control vamal trebuie acum să respecte legislația europeană, direct aplicabilă în toate statele membre, avertizează consultanții Deloitte Tax.
Oportunitățile oferite de legislația vamală europeană, precum și obligațiile suplimentare ce revin atât autorităților vamale, cât și contribuabililor vor fi analizate pe 4 aprilie, în cadrul conferinței „2012 – România, bine ai venit în Uniunea Vamală Europeană!” organizată de Deloitte Tax. Cu această ocazie, consultanți din România și Olanda cu experiență vastă în domeniul vamal vor discuta, printre altele, aspecte de optimizare în noile condiții legislative; exemple de bune practici la nivel internațional; cazuri soluționate la Curtea europeană de Justiție; sau potențialul portului Constanța, pornind de la experiența portului olandez Rotterdam. Detalii suplimentare privind agenda, profilul vorbitorilor și condițiile de înregistrare pot fi accesate pe pagina evenimentului. „Legislația și cazuistica comunitară aduc în primul rând o binevenită schimbare de optică în cadrul controalelor ulterioare, menită să asigure un echilibru de forțe între autoritate și contribuabil”, spune Mihai Petre, coordonatorul echipei de consultanță vamală din cadrul Deloitte Tax. „Principiul proporționalității, al certitudinii impunerii, rolul (pro)activ al organului fiscal, buna credința, dreptul contribuabilului de a fi ascultat sau prevalența fondului asupra formei devin esențiale în relația dintre autoritate și contribuabil. Nerespectarea lor de către autorități conduce la anularea actelor administrative”.
De referință în acest sens este Decizia 2615/2009 emisă de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care instanța a dat câștig de cauză contribuabilului, pe motiv că autoritatea fiscală nu i-a dat posibilitatea să-și exprime punctul de vedere înainte de a-l sancționa. Practic, autoritatea a încălcat dreptul contribuabilului de a fi ascultat. „Deși acest principiu a fost prezent în legislația din România și înainte de aderare, autoritățile fiscale nu i-au acordat atenția cuvenită, în special autoritățile vamale, care de regulă trimit direct contribuabililor deciziile de impunere în baza informațiilor disponibile în sistemul informatic, fără a le da posibilitatea să-și exprime punctul de vedere înainte de sancțiune. Însă Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat puterea acestui principiu prin decizia sa, găsind un real sprijin în cazuistica europeană. Astfel, companiile pot invoca această decizie în practică în toate cazurile, sporindu-i astfel puterea nu doar în instanță, ci și la momentul controlului”, spune Mihai Petre.
O altă schimbare de optică adusă de legislația și cazuistica comunitară privește conceptul de eroare a autorității vamale. Astfel, autoritatea vamală nu are voie să impună datorii suplimentare în cadrul unui control ulterior, dacă suma de plată stabilită la momentul importului nu a fost percepută din cauza unei erori a autorităţii vamale, contribuabilul acționând cu bună credință. Pe de altă parte, consultantul Deloitte Tax atrage atenția că legislația comunitară aduce răspunderi suplimentare și pentru contribuabili. „Este vorba în primul rând de extinderea conceptului de debitor vamal asupra altor persoane decât importatorul”, explică Mihai Petre. „În situațiile în care avem de-a face cu bunuri introduse ilegal în Comunitatea Europeană, autoritatea vamală se poate îndrepta împotriva oricărei persoane care deține aceste bunuri (chiar dacă nu le-a importat), dacă acea persoană știa sau trebuia (rezonabil vorbind) să știe că este implicată în comerțul cu bunuri introduse ilegal”. Consultantul Deloitte Tax subliniază că, în acest fel, legiuitorul european impune tuturor comercianților din Comunitate o anume responsabilitate, astfel încât să acționeze cu prudență, pentru a lupta împreună împotriva fraudei și pentru a încuraja concurența loială în interiorul Comunității. În acest sens a fost emisă și decizia Curții europene de Justiție din noiembrie 2011 (cazul Jestel), la care se adaugă practica recentă a autorităților vamale atât din România, cât și din alte state membre. „Legislația vamală comunitară este foarte corectă față de contribuabili în primul rând”, subliniază în final Mihai Petre. „România are astfel ocazia să învețe, folosind experiența altor țări din Uniunea Europeană, țări care sunt deja bine poziționate în comerțul internațional. Olanda, de exemplu, prin portul Rotterdam, este recunoscută pentru bunele practici în materie vamală, atât din perspectiva contribuabililor, cât și a autorităților vamale”.
Comentarii
comentarii
