Reprezentanții GEC Nera – mulțumiți pe jumătate de promisiunile ministrului Rovana Plumb

Cu toate acestea, arată ei, în timp ce fostul ministru, Laszlo Borbely, nici nu știa că există poluare la Moldova Nouă, actualul înalt demnitar s-a deplasat personal în zonă
Se poate vorbi despre o schimbare de atitudine a Ministerului Mediului şi Pădurilor în ce priveşte poluarea cu deşeuri miniere de la Moldova Nouă? Se întreabă reprezentanții Grupului Ecologic de Colaborare Nera, un vizibil ONG cărășean, axat pe protecția mediului, care realizează, începând cu anul 2006, o monitorizare alternativă a stării factorilor de mediu şi biodiversităţii în zona depozitului de deşeuri miniere Tăuşani – Boşneag, aparţinând SC Moldomin Moldova Nouă, acolo unde există o poluare activă de peste 40 de ani, produsă de activitatea de prelucrare a minereului de cupru, dar care s-a intensificat după încetarea în anul 2006 a activităţii SC Moldomin. Întrebarea publică vine după vizita Rovanei Plumb în Caraș-Severin și, evident, după declarațiile acesteia vizând poluarea din Clisura Dunării. GEC Nera reamintește că la intensificări ale vântului de peste 40 km/oră, fenomen destul de frecvent în zonă, praful de steril minier cu conţinut ridicat de cupru și zinc este transportat peste localităţi din România şi Serbia, afectând un număr de aproximativ 18.000 de locuitori. Propietarul SC Moldomin, deci și al poluarii de la iazurile Tăuşani – Boşneag, este statul român, susțin cei de la GEC Nera, care până în prezent nu a reuşit să realizeze măsuri durabile de ecologizare a iazului. ”În data de 24 august, ministrul Mediului, Rovana Plumb, a avut o întâlnire la Moldova Nouă, explică dr. ing. Cornel Sturza Popovici, președintele GEC Nera, cu factorii locali direct responsabili de producerea poluării, ocazie cu care doamna ministru a avansat şi soluţii pentru ecologizarea iazului  Acest contact direct cu poluarea de la Moldova Nouă a reprezentantului autorităţii supreme de mediu din România ar putea fi un semn că noul guvern este sensibil la suferinţele locuitorilor din zonă. În guvernarea trecută, dl. Laszlo Borbely, fostul ministru al Mediului, declara cu seninătate că nu ştie să existe poluare la Moldova Nouă, deşi era informat periodic, cel puţin de către GEC Nera, despre această stare. De la vorbe la fapte există însă distanţe mari, mai ales când vorbele sunt spuse de politicieni. GEC Nera nu contestă buna intenţie a d-nei ministru Rovana Plumb de a-i ajuta pe locuitorii din Clisura Dunării să scape de poluare, dar soluţiile propuse sunt mai degrabă fraze bune pentru evenimente de vizibilitate ale partidelor, de genul celui din 24 august a.c., şi aceasta din următoarele motive: privatizarea SC Moldomin, respectiv transferarea în sarcina viitorului proprietar a obligaţiilor de mediu poate dura, ca şi în cazul autostrăzilor, mai mult decât mandatul doamnei ministru, din cauza regimului juridic neclar al incintei iazurilor, iar lămurirea regimului juridic este o chestiune de durată, cu procese în instanţă. Cei mai interesaţi de lămurirea regimului juridic ar putea fi locuitorii din zonă, care au rămas nedespăgubiţi pentru terenurile luate cu ocazia construirii iazurilor. Pe de altă parte, cineva din anturajul d-nei ministru ar fi trebuit sa-i spună că contractul de privatizare (în cazul firmei elvețiene, contestat în instanță) nu spune că poluarea ar fi în sarcina cumpărătorului. Ar fi și culmea, firma vine să câştige, nu să depolueze ce s-a poluat timp de 40 de ani. Aceasta este sarcina statului român. Apoi,  umectarea iazului până la privatizare, cu 75.000 de euro pe lună, este o măsură care nu a dat rezultate în trecut. Vânturile au surprins mereu iazul uscat, iar banii s-au dus pe apa Sâmbetei, pe salarii sau pe….Touareg-uri. În aceste condiţii, singura soluţie durabilă rămâne, credem, aceea ca Ministerul Mediului, Ministerul Economiei şi Ministerul de Finanţe să conlucreze încă de pe acum pentru a include în Legea Bugetului de Stat pe 2013 a unei sume echivalente cu cel puţin 1/3 din valoarea ecologizării iazului. Conform estimărilor făcute de GEC  Nera, această ecologizare are ca suport soluţii tehnice şi costă aproximativ 10 milioane de euro. În aceste condiţii, li s-ar oferi locuitorilor din Clisura Dunării speranţa că în trei ani vor scăpa de poluare”.

Comentarii

comentarii