Comparativ cu situația în care starea de sănătate a populației s-ar situa la un nivel ideal, România pierde, în acest moment, în jur de 18,6 miliarde de euro – adică 15% din PIB-ul din 2010, în urma condiţiilor precare de sănătate. De asemenea, dacă starea sănătății românilor ar ajunge la nivelul mediu din Uniunea Europeană, România ar avea un surplus economic de 6,7 miliarde de euro – adică 6% din PIB-ul din 2010.
Crescând cheltuielile cu sănătatea cu 5 procente din PIB în următorii 10 ani, starea sănătăţii populaţiei din România ar putea atinge media UE. Acestea sunt câteva dintre concluziile studiului “Industria farmaceutică din România: principalele tendințe și impactul asupra societății și economiei”, lansat de Institutul de Prognoză Economică din cadrul Academiei Române, cu sprijinul filialei din România a Pharmaceutical Research and Manufacturers of America (PhRMA) – Local American Working Group.
Studiul oferă o cercetare amănunțită a pieței farma din România, a modului în care ea influenţează economia țării și nivelul de trai al populației, precum și o comparație cu modul în care această industrie este structurată în alte țări. De asemenea, studiul analizează efectele produse de noile taxe impuse asupra industriei farma – şi, implicit, efectele indirecte pe care acestea le au asupra societăţii şi economiei româneşti. În cadrul studiului, este menționat şi faptul că Guvernul României înregistrează încasari de peste 20% din totalul valorii pieţei de medicamente pe bază de prescripţie, aproximativ 1,7 miliarde lei (2010), din impozite şi taxe achitate de către industria farmaceutică la bugetul central şi la cele locale. Dacă ţinem seama şi de noua taxă clawback introdusă în 2011, totalul impozitelor şi taxelor plătite de către această industrie va depăşi 30% din totalul pieţei medicamentelor eliberate pe bază de prescripţie medicală.
“Industria farma din România a ajuns, în acest moment, la un nivel general de taxare similar cu cel din industria jocurilor de noroc. Acest lucru are repercusiuni directe asupra societății și a economiei românești, putând determina ieșirea de pe piață a unor jucători importanţi, cu consecinţe nefaste atât pe plan economic, cât şi social. Pe de altă parte, dacă ne uităm la productivitatea muncii, pierdem foarte mult și prin faptul că starea de sănătate a românilor este considerabil mai proastă decât în alte ţări, lucru ce se traduce prin pierderi economice concrete. Studiul demonstrează încă o dată că sistemul de sănătate din România este profund subfinanţat”, spune Lucian Albu, Directorul Institutului de Prognoză Economică din cadrul Academiei Române, și unul dintre autorii studiului.
Tot în cadrul studiului se mai demonstrează și că producătorii de medicamente sunt printre cei mai mari contribuabili la veniturile guvernamentale din impozite şi taxe. Taxele aplicate produselor farmaceutice – care includ, în principal, taxa pe valoarea adaugată, impozite şi taxe pentru importuri şi accize – reprezintă 1,14% din totalul taxelor pe produse colectate la nivelul economiei. Astfel, industria farmaceutică este al 23-lea cel mai mare contribuabil la veniturile guvernamentale din taxe, dintr-un total de 103 sectoare economice. Studiul include și o analiză a indicatorului Disability-Adjusted Life Year (DALY) pentru România, dezvoltat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii – unitate de măsură pentru numărul de ani de viață sănătoși pierduți din cauza sănătăţii precare sau a dizabilităţilor – precum și a impactului pe care acesta îl are asupra potențialului de creștere economică pe termen mediu și lung. Ca şi consecință a bolilor, România pierde în medie aproape 16 mii de ani de viață activă la 100 mii persoane într-un ciclu de viață (anii de viață ajustați în funcție de incapacitate – DALY), clasându-se printre ţările cu cea mai mare povară a bolilor, în Europa Centrală şi de Est. „LAWG a militat dintotdeauna pentru soluții de ridicare a nivelului general de sănătate a românilor, inclusiv prin introducerea de medicamente şi tratamente inovative, despre care s-a demonstrat că cresc durata de viaţă, dar şi prin investiţiile făcute în cercetare şi dezvoltare în acest sector. De aici şi implicarea în susţinerea acestui studiu, care face puţină lumină în domeniul farmaceutic şi care, sperăm noi, nu va rămâne fără rezultat”, a spus Steve Warner – președinte LAWG România și General Manager MSD România.
Comentarii
comentarii
