Introducerea de mai sus nu are scopul de a arata ca am avut dreptate. Nu ma laud cu acest lucru. Ideea este ca, de la bun inceput, Victor Ponta a mers la pierdere. A fost neloial cu Partidul National Liberal. Un partid care i-a oferit, pe tava, guvernarea. Chiar mai repede decat s-a angajat. Chiar mai repede decat ar fi trebuit. Un partid pe care l-a tradat in repetate randuri. Nu numai semnand infamul pact de coabitare cu Traian Basescu. Nu numai renuntand, pe rand, la toate intelegerile din programul de guvernare – mai putin reducere CAS – care erau parte a liberalismului si pe care ar fi avut obligatia sa le promoveze. Din propria initiativa sau impins in fata de “anturaj” – cel secret si cel nesecret – Victor Ponta a facut tot ce i-a stat in putinta pentru a-l scoate din joc pe Crin Antonescu. Pentru a determina Partidul National Liberal sa iasa de la guvernare si, implicit, sa piarda competitia prezidentiala. “Cand Sorin Rosca Stanescu rupea USL-ul”, eu nu facusem, nimic altceva, decat sa semnalez public ceea ce Victor Ponta pregatea. Poate ca am reactionat prematur. Poate ca eram mai putin om politic si mai mult un om corect fata de partidul in care intrasem.
Acum Victor Ponta si-a rupt gatul. Exact asa cum am prognozat. A pierdut alegerile. Mai devreme sau mai tarziu, va pierde guvernarea. Mai devreme sau mai tarziu, colegii sai de partid ii vor lua gatul. Asa cum se practica in asemenea situatii. Politica este nemiloasa fata de invinsi. Si cand spun asta ma gandesc si la faptul ca Ponta va pierde si presedintia partidului.
Dar, pana atunci, mai are un ragaz. Ce va face in acest timp? Se poate castiga ceva si jucand la pierdere. Sau, jucand prost la pierdere, se poate pierde chiar tot.
Maine, voi scrie despre Traian Basescu. Care poate deveni extrem de periculos. Si il poate aduce pe Klaus Iohannis in situatia “castigatorului care nu ia nimic”.
SURSA: CorectNews.com
Comentarii
comentarii